Cafeaua: cum poate să îmbunătățească sănătatea inimii tale?
Cafeaua: cum poate să îmbunătățească sănătatea inimii tale?
Cafeaua: cum poate să îmbunătățească sănătatea inimii tale?
Cofeina din cafeaua de dimineață poate face mai mult decât să te trezească din somn. Mai exact, un nou studiu sugerează că efectele cofeinei pot reduce inflamația asociată cu factorii de risc ai bolilor de inimă.
Cafeaua este compusă din numeroase substanțe chimice care produc atât efecte protectoare, cât și dăunătoare asupra sistemului cardiovascular. Un aport zilnic ridicat de cofeină, prezentă în cafea, crește acut tensiunea arterială, ritmul cardiac și rigiditatea arterială, în timp ce compușii fenolici conținuți de cafea, trigonellina, chinidele și lignanii exercită efecte pe termen lung de scădere a tensiunii arteriale, a sintezei acizilor grași și a colesterolului și de creștere a activității antioxidante.
Studiile observaționale convenționale au constatat că un consum moderat de cafea este legat de un risc mai mic de boli cardiovasculare generale, de boli coronariene, de accident vascular cerebral și de insuficiență cardiacă. Cu toate acestea, dacă aceste asocieri sunt cauzale este nedeterminată din cauza unor posibili factori reziduali de confuzie (de exemplu, din aportul alimentar, nivelurile de activitate fizică etc.) și a altor prejudecăți inerente studiilor cu un design observațional.
Cafeaua este considerată ca fiind benefică prin următoarele mecanisme:
- Antiinflamatoare
- Reducerea rezistenței la insulină
- Conține cantități mari de antioxidanți care pot preveni sau întârzia deteriorarea celulelor
- Lignani, care perturbă creșterea și răspândirea celulelor canceroase
- Acid clorogenic, care reduce nivelul de zahăr din sânge.
Cum acționează cofeina
Cercetătorii au descoperit un mecanism inflamator care se declanșează în cazul anumitor adulți în vârstă, cu efecte ce includ hipertensiune și artere îngroșate. Consumul de cafea a fost asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare în cadrul unor studii observaționale, dar nu se știe dacă asocierile sunt cauzale.
Cu toate acestea, testele de laborator sugerează că acest proces inflamator este estompat de cofeină, deși nimeni nu poate afirma cu certitudine că o ceașcă de cafea este o armă magică împotriva îmbătrânirii. Mai mult, cercetătorii spun că există și alte substanțe în afară de cofeină care au același rol antiinflamator, ca de exemplu acizii grași omega-3 întâlniți în peștele gras (precum somonul).
În condițiile în care medicamentele cu efect anti-inflamator afectează sistemul imunitar și nu sunt o opțiune de dorit pentru persoanele în vârstă, oamenii de știință încearcă să găsească tratamente alternative pentru a preveni acest tip de inflamație.
Momentan este neclar dacă într-adevăr cofeina poate sta la baza unui asemenea tratament, însă Gabrielle Fredman, profesor universitar la Albany Medical College, este de părere că “studiul sugerează că un consum moderat de cofeină ar putea fi suficient pentru reducerea acestei inflamații, dar pentru un răspuns concret sunt necesare mai multe studii și teste clinice”.
Ce spun studiile
Constatările studiilor de randomizare mendeliană privind lipsa unui efect nociv al consumului de cafea asupra riscului de boli cardiovasculare coroborează și extind rezultatele studiilor observaționale tradiționale și ale studiilor de randomizare mendeliană anterioare privind consumul de cafea și riscul de boală coronariană, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, accident vascular cerebral ischemic și total.
Studiul a inclus peste 100 de adulți care pe parcursul a 10 ani au luat parte la discuții și au oferit probe de sânge și istoricul medical spre examinare. Oamenii de știință au comparat probele de sânge de la adulții tineri cu cele ale adulților în vârstă, pentru a vedea care gene sunt “activate” la cei din urmă.
Au identificat apoi două grupuri de gene implicate în producerea unei proteine cu puternic rol inflamator, denumită IL-1-beta. De aici, adulții în vârstă au putut fi separați în două grupuri – cei cu tendințe mari de activare în unul sau două grupuri de gene și cei cu tendințe reduse de activare.
9 din cei 12 adulți din grupul cu tendințe mari de activare sufereau de hipertensiune, în timp ce doar 1 din cei 11 adulți din grupul cu tendințe reduse de activare suferea de aceeași afecțiune. Mai mult, cei din primul grup prezentau o predispoziție mai pronunțată pentru îngroșarea arterelor.
În plus, analizele de sânge au arătat că personele în vârstă din grupul cu tendințe mari de activare prezentau un nivel crescut de IL-1-beta, precum și substanțe cunoscute ca acizi nucleici metabolici. Acestea sunt resturi ale producerii de molecule care servesc drept “material de construcție” pentru gene.
Într-un alt studiu, a fost analizat dacă există diferențe în relația dintre cafea și bolile cardiovasculare în funcție de consumul de cafea instant sau măcinată, și cu sau fără cofeină. Aceștia au constatat că două-trei cești pe zi sunt asociate cu cel mai mic risc de aritmii, blocaje în arterele inimii, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă, indiferent dacă au consumat cafea măcinată sau instant. În plus, nu există beneficii cardiovasculare în cazul alegerii cafelei decofeinizate în locul celei cu cofeină.
Unde intervine cofeina?
Cei din grupul cu tendințe reduse de activare au consumat mai multe băuturi care conțineau cofeină. La o examinare mai atentă în laborator, cercetătorii au observat că acizii nucleici cresc activitatea unuia din cele două grupuri de gene inflamatorii. La rândul său, acest proces face ca celulele imunitare să producă și mai mult IL-1-beta.
Experimentele pe șoareci au arătat că odată injectate în sânge, substanțele au dus la inflamare extinsă și hipertensiune. Alte teste suplimentare au arătat că în prezența cofeinei, efectele acizilor nucleici au fost blocate.
Studii din trecut au arătat că IL-1-beta apare în niveluri mari la persoanele cu boli cardiovasculare, iar o serie de teste se ocupă în prezent de efectele unui inhibitor pentru IL-1-beta în cazul pacienților care suferă de boli de inimă.
Dacă privim imaginea de ansamblu, studiul ridică și întrebări fundamentale: de ce unii oameni îmbătrânesc “mai bine” decât alții? De ce unii suferă de un infarct la 60 de ani, în timp ce alții trăiesc 100 de ani fără să fi avut vreodată un infarct?
Rezultatele studiilor de randomizare mendeliană recente au găsit date limitate în sprijinul unei asocieri cauzale a consumului de cafea cu accidentul vascular cerebral, fibrilația atrială și insuficiența cardiacă, dar și constatări inconsistente pentru boala coronariană. Datele sunt limitate în ceea ce privește asocierile consumului de cafea prezis genetic în legătură cu alte boli cardiovasculare. În plus, consumul de cafea prezintă corelații genetice ușoare spre moderate cu indicele de masă corporală (IMC) și comportamentul de fumat, care pot exercita efecte pleiotropice. Deși un răspuns clar este dificil de oferit în acest moment, experții cred că, parțial, aceste scenarii sunt de ordin genetic.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Coffee Consumption and Cardiovascular Diseases: A Mendelian Randomization Study - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8308456/
Does coffee drinking increase the risk of coronary heart disease? Results from a meta-analysis - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7946780/
Te-ar mai putea interesa și...
