Infarctul silențios ar putea fi detectat mai ușor?

O echipă de cercetare de la Universitatea din California de Sud dezvoltă un dispozitiv care să detecteze infarctul mai precis decât o ecocardiogramă.

La nivel mondial, peste 17 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare. 85% dintre aceste decese de cauză cardiovasculară sunt provocate de infarcturi și accidente vasculare cerebrale. Infarcturile silențioase reprezintă 45% din atacurile de cord, ceea ce înseamnă că un număr mare de persoane nu știu că au un infarct și îl confundă cu un caz sever de indigestie sau chiar de gripă.

Îmbunătățirea diagnosticului și a detectării atacului de cord, în special în cazul unui infarct silențios este crucială pentru reducerea riscurilor pe termen lung pentru sănătate, a cheltuielilor de sănătate și a ratelor de morbiditate.

În acest context, o echipă de cercetare de la Universitatea din California de Sud lucrează la o nouă abordare care va permite pacienților să fie tratați mai din timp și spitalelor să diagnosticheze simptomele mai devreme și mai precis.

Infarctul silențios ar putea fi detectat mai precis cu ajutorul unui dispozitiv

Savanții spun că, folosind mecanica fluidelor și matematica aplicată, se pot detecta biomarkeri legați de schimbarea hemodinamicii (dinamica fluidelor din vene, inimă și artere ajută la măsurarea a cât de bine funcționează inima). Practic, ei dezvoltă un sistem de monitorizare care utilizează acești markeri, dar într-un mod neinvaziv și ieftin.

Oamenii de știință afirmă că, pentru a efectua monitorizarea cu acest dispozitiv care ar funcționa aproximativ ca un test de glicemie, se pot folosi un iPhone sau o platformă similară. Acest dispozitiv de monitorizare a inimii bazat pe smartphone a fost deja creat și se lucrează la accelerarea științei din spatele lui pentru a-l face mai ușor de implementat cu precizie. Dispozitivul funcționează prin măsurarea vibrațiilor produse de schimbări de hemodinamică din exterior - de exemplu, suprafața gâtului, de-a lungul arterei carotide.

Cercetătorii spun că o bună parte dintre pacienții cu insuficiență cardiacă nu sunt diagnosticați rapid, ba mai mult, dacă merg la spital sau la o clinică, sunt deseori externați prea devreme, ceea ce le crește riscul de a fi reinternați. Un instrument de diagnosticare și monitorizare, care ajută medicii să stabilească dacă pacienții se confruntă cu un eveniment cardiac sau dacă sunt pe punctul de a face unul, ar putea salva multe vieți. De asemenea, ar preveni spitalizările repetate, ceea ce ajută la economisirea de timp și de bani.

Prof. Dr. Niema Pahlevan conduce porțiunea clinică a studiului într-un laborator de cateterizare cardiacă, iar porțiunea preclinică a acestui proiect va fi realizată într-un laborator de animale.

Cum se diagnostichează un atac de cord?

Dacă se suspectează un atac de cord, persoana afectată trebuie să fie internată imediat în spital. De obicei, va fi admisă într-o unitate de îngrijire cardiacă acută sau la unitatea de cateterizare cardiacă, pentru a confirma diagnosticul și a începe tratamentul. O electrocardiogramă ar trebui făcută în decurs de 10 minute de la internarea în spital.

Un atac de cord „clasic” apare cu simptome precum dureri în braț și piept, greață și dificultăți de respirație. Aceste simptome pot să nu apară, însă, în cazul unui infarct silențios; uneori, nici chiar un EKG nu va reuși să-l detecteze. Astfel, acest dispozitiv creat de cercetători s-ar putea dovedi extrem de util.

Aorta este artera principală care vine din inimă. Undele de presiune și de curgere care merg în altă vasculatură creează reflecții ale undelor. Aceste unde transportă energie și informații. Ceea ce fac oamenii de știință este să încerce să înțeleagă această dinamică a undelor și să dezvolte instrumente matematice pentru a extrage informații din aceste unde.

Atunci când valurile se propagă în interiorul vaselor de sânge, pereții vaselor se întind, trimițând vibrații către suprafața pielii. Dispozitivul și aplicația iPhone pe care le-au conceput cercetătorii vor măsura această vibrație și vor face o citire a presiunii din interiorul inimii.

Într-un caz clasic de insuficiență cardiacă în care sunt prezente semne cum ar fi durerile în piept și brațe, pacienții tind să aștepte prea mult pentru a suna la urgențe și pentru a solicita tratament. În cazul unui infarct silențios, simptomele pot fi cu ușurință interpretate greșit, în special de către pacienții mai tineri. Prima oră după ce un pacient începe să prezinte simptome este crucială în revigorarea acestuia și în obținerea unui rezultat pozitiv pe termen lung.

Dispozitivul care se dezvoltă la Universitatea din California de Sud a arătat rezultate timpurii încurajatoare, care demonstrează că acesta măsoară fracțiunea de ejecție a inimii - procentul de sânge care părăsește inima de fiecare dată când se contractă - mai precis decât o ecocardiogramă și cu un cost mai mic decât. Acest dispozitiv de monitorizare ar putea face asistența medicală mai accesibilă pentru o populație mai largă, reducând în același timp rata mortalității pacienților cu infarct și îmbunătățind perspectivele acestora.

Cum se poate preveni un infarct?

Riscul de infarct poate fi scăzut prin:

O alimentație care să combată bolile cardiovasculare, bazată pe alimente bogate în nutrienți - legume, leguminoase, fructe, pâine integrală, proteine slabe, nuci și semințe, eventual administrarea unor suplimente pe bază de acizi grași Omega-3, și pe consumul cât mai redus al cărnii roșii, al grăsimilor animale, al zahărului și dulciurilor cu zahăr rafinat;
Ajungerea și menținerea la o greutate sănătoasă (indicele de masă corporală pentru o greutate normală este între 18,50 și 24,99); e bine ca persoanele supraponderale sau obeze, care nu știu cum să slăbească, să ceară sfatul medicului, mai ales dacă au și diverse afecțiuni, cum ar fi diabet;
Verificarea și menținerea sub control a valorilor colesterolului (colesterolul total trebuie să fie sub < 200 mg/dL, iar LDL-ul sub 100 mg/dL) și tensiunii arteriale (valoarea optimă este mai mică de 120/80 mmHg, dar poate diferi la pacienții vârstnici care iau anumite medicamente);
Evitarea fumatului, care, pe lângă bolile de inimă, poate contribui la apariția multor altor afecțiuni (boli pulmonare, cancere etc.) și a excesului de alcool;
Mișcare efectuată frecvent, măcar câte o jumătate de oră timp de cinci zile pe săptămână (mers pe jos în pas alert, alergare, înot, gimnastică în casă etc.)
Gestionarea oricăror probleme de sănătate, fie că e vorba de stresul cronic sau de diabet.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
USC Viterbi - What if Silent Heart Attacks Could be Diagnosed at Home?
https://viterbischool.usc.edu/news/2021/01/what-if-silent-heart-attacks-could-be-diagnosed-at-home/
American Heart Association - Lifestyle Changes for Heart Attack Prevention
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/life-after-a-heart-attack/lifestyle-changes-for-heart-attack-prevention

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI