Cancer ORL: cauze, simptome si tratament

Cancerele ORL sau cancerele de cap şi gât, cum mai sunt cunoscute în literatura medicală, reprezintă un grup de afecţiuni oncologice care au drept punct de plecare structuri anatomice componente ale regiunii gâtului şi ale viscerocraniului. De ce apare un cancer ORL, ce simptome dă și cum se tratează?

În principal, există 5 mari entităţi neoplazice ale acestei sfere şi anume: cancer laringian şi hipofaringian, cancerul cavităţii nazale şi al sinusurilor paranazale, cancer nazofaringian, cancerul cavităţii bucale şi al orofaringelui precum şi cancerul glandelor salivare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Incidență și cauze ale cancerelor ORL

Cu toate că incidenţa acestor cancere este mai mică în comparaţie cu alte cancere (de exemplu în SUA reprezintă aproximativ 3% din totalul cancerelor cu o incidenţă estimată de peste 60.000 cazuri noi anual), această entitate reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. 

La nivel mondial, cancerul ORL este cel de-al 7-lea cancer ca incidenţă, cu un număr aproximativ de 600.000 cazuri noi şi al 8-lea în privinţa mortalităţii. Acest tip de cancer apare în special la bărbaţii de 50-60 ani, cu toate că în ultimii ani se remarcă o creştere a incidenţei acestei boli la pacienţii tineri. Cu cât este depistat mai precoce, cu atât şansa de vindecare este mai mare.

Fumatul, factor de risc principal pentru cancerul ORL

Sunt mai mulţi factori incriminaţi în apariţia acestor boli, iar dintre aceştia, fumatul este, de departe, cel mai important. Mai mult de 85% dintre cancerele zonei ORL sunt legate de consumul de tutun, iar cu cât timpul de expunere la fumul de ţigară este mai mare, cu atât prognosticul acestei boli este mai slab. 

Ca şi în cazul cancerelor pulmonare, fumatul pasiv este la fel de dăunător precum cel activ, mărind suplimentar riscul de cancer ORL. Foştii fumători ajung la riscul corespunzător populaţiei nefumatoare la aproximativ 20 ani de la sistarea fumatului.

Și alcoolul crește riscul pentru un cancer ORL

Consumul excesiv de alcool şi mai ales de alcool concentrat creşte riscul apariţiei unui cancer laringian, de cavitate bucală, faringe şi esofag. Cum, de foarte multe ori, ambele vicii merg în tandem (fumatul cu aportul exagerat de alcool), riscul creşte proporţional.

Infecțiile virale, corelate cu cancerul nazofaringian

Alţi factori de risc demonstrați sunt unele infecţii virale. Dintre acestea, infecţia cu virusul papiloma este cel mai des incriminată ca factor de risc pentru anumite tipuri de cancere ale sferei ORL. Aceste cancere sunt frecvent agresive şi nu de puține ori pot induce apariţia unui al doilea cancer în zona de cap şi gât după eradicarea unui cancer localizat in aceasta zonă. De asemenea, virusul Epstein Barr care determină mononucleoza infecţioasă este implicat, se pare, şi în aparitia unui cancer nazofaringian.

Alți factori de risc pentru un cancer ORL

O igienă orală şi dentară deficitară, un status nutrițional sărac în vitamine mai ales în ceea ce priveşte vitamina A sau vitaminele din grupul B, precum şi un sistem imunitar ineficient, cresc riscul de cancer al capului şi gâtului.

Simptome și diagnostic cancer ORL

În foarte multe cazuri, pacienţii sunt multă vreme asimptomatici. În anumite situaţii există o inflamaţie sau un edem care nu se remite, o leziune eritematoasă sau albicioasă la nivelul gurii, disfonie, obstrucţie nazală persistentă, sângerare nazală, parestezii la nivelul unei părţi laterale a capului şi gâtului, durere sau dificultăţi de masticaţie, dureri la nivelul urechii sau mandibulei, mişcări anormale ale dinţilor în absenţa unei parodontopatii etc.

  • Cancer de cavitate bucală: o zonă albă sau roșie pe gingii, limbă sau mucoasa gurii; o creștere sau umflare a maxilarului; o sângerare neobișnuită sau durere în gură.
  • Cancer faringian: durere la înghițire; durere în gât care nu dispare; durere sau țiuit în urechi; probleme cu auzul.
  • Cancer laringian: dificultăți de respirație sau de vorbire, durere la înghițire sau durere de ureche.
  • Cancer de sinusuri paranazale și cavitate nazală: sinusuri blocate, care nu se curăță; infecții cronice ale sinusurilor care nu răspund la tratamentul cu antibiotice; sângerare prin nas; dureri de cap frecvente, umflături sau alte probleme ale ochilor; durere în dinții de sus.
  • Cancer de glande salivare: umflare sub bărbie sau în jurul maxilarului; amorțeală sau paralizie a mușchilor feței sau durere la nivelul feței, bărbiei sau gâtului care nu dispare.

Diagnostic cancer ORL

Diagnosticul de boală se pune întotdeauna prin biopsia formaţiunii tumorale evidenţiate. Peste 90% dintre cancerele sferei ORL sunt carcinoame scuamoase, restul fiind aproape exclusiv adenocarcinoame. Scenariu tipic pentru subiectul cu un carcinom scuamos ORL este: pacient bărbat, cu vârsta peste 45-50 ani, fumător şi consumator cronic de alcool. Odată diagnosticat, cancerul ORL trebuie stadializat pe criterii clinice, dar şi imagistice (CT, RMN, PET-CT).

Tratamentul cancerelor ORL

Decizia terapeutică se ia de către o echipă multidisciplinară care, în afara oncologului medical, a radioterapeutului şi respectiv chirurgului ORL, include, în funcţie de localizarea bolii, chirurg plastician sau bucomaxilofacial, audiolog sau fizioterapeut.

Depistate precoce, au șanse mari de vindecare

Multe dintre cancerele sferei cap-gât pot fi curabile cu condiţia depistării precoce. Cu toate că obiectivul principal este îndepărtarea focarului tumoral, acest lucru nu se poate realiza oricum. Se are în vedere, pe cât posibil, prezervarea funcţiei organului afectat sau a structurilor anatomice de vecinătate. 

Decizia de tratament va ţine cont întotdeauna de impactul fiecărei proceduri asupra calităţii vieţii bolnavului. Cum unele dintre tratamente pot fi mutilante, se va ţine cont de urmările tratamentului interesând în mod special cum se simte, arată, vorbeşte pacientul, dacă are dificultăţi de alimentaţie sau de respiraţie. 

Alegerea tratamentului depinde de mai mulţi factori printre care tipul tumorii, stadiul, posibilele efecte secundare ale acestuia, dar şi de tarele organice ale pacientului, precum şi de preferinţele acestuia.

Intervenția chirugicală

Intervenţia chirurgicală rămâne un element de bază terapeutic în această localizare şi poate fi de mai multe tipuri; de la excizia care apelează la tehnologia laser, cum se întâmplă în tumori superficiale, în special cu localizare laringiană, sau ablaţia prin radiofrecvenţă, la excizia largă însoţită sau nu de disecţia ganglionilor regionali şi până la intervenţia reconstructivă pentru intervenţii masive, delabrante când se pune problema recuperării funcţiei organului operat.

În general,în funcţie de localizare, stadiu şi de tipul de cancer, este nevoie de mai multe intervenţii. Nu de puţine ori rămân dificultăţi de masticaţie sau deglutiție, motiv pentru care se recurge la gastrostoma de alimentaţie. Dificultăţile respiratorii pot fi ameliorate prin traheostoma de protecţie. Problemele fonatorii sunt ameliorate prin folosirea de aparate fonatorii.

Radioterapia

Radioterapia este o procedură terapeutică esenţială în această localizare a bolii oncologice. Se poate efectua, în funcţie de situaţie, postoperator, preoperator sau în schimbul intervenţiei chirurgicale. Procedurile standard folosesc radiaţii X şi includ iradierea externă, cu forma actual perfecţionată de tip IMRT (intensity modulate radiotherapy) precum şi brachiterapia, care reprezintă o formă de iradiere internă care apelează la implanturi temporare sau permanente. 

O procedură modernă de radioterapie care nu a intrat încă în standardele terapeutice, dar care se foloseşte deja în centre oncologice de referinţă, este terapia cu protoni. Avantajul acestei proceduri este toxicitatea redusă asupra ţesuturilor normale, fiind de preferat atunci când se pune problema protecţiei unor structuri cum ar fi creierul sau nervul optic, care pot fi afectate, de exemplu, în cazul unui cancer nazofaringian.

Chimioterapia

Chimioterapia este o opţiune clasică de tratament şi se foloseşte în scop neoadjuvant, adică atunci când scopul principal este reducerea dimensiunii tumorii, când se preconizează o intervenţie chirurgicală sau radioterapie cu viză curativă. Se poate folosi concomitent cu radioterapia, în locul operaţiei sau postoperator, în scop adjuvant. Într-o boală avansată sau recidivată, reprezintă principala modalitate de tratament.

Terapia țintită

Terapia ţintită este un tratament care are drept target gene, proteine sau celule din vecinătatea celulelor tumorale care contribuie la proliferarea cancerului. Într-un cancer ORL, pentru că este exprimată o proteină numită EGFR (epidermal growth factor receptor), terapia care blochează EGFR poate stopa sau încetini ritmul de progresie al mai multor tumori din această sferă. Tratamentul omologat actual împotriva genei K-RAS reprezintă de asemenea o opţiune de tratament la pacienţii cu cancer ORL în stadiu metastatic.

Imunoterapia

În privinţa imunoterapiei, o direcţie de înalt interes se adresează moleculelor care blochează o proteină numită PD1 (PD = programmed death). PD1 se află pe suprafaţa limfocitelor T, elemente vitale în apărarea organismului. Deoarece PD1 împiedică acţiunea limfocitelor T, blocarea acesteia reprezintă o cale extrem de importantă terapeutic, pentru moment însă doar în cadrul studiilor clinice.

Prognosticul pacientului cu un cancer ORL

Rata de vindecare în cancerele incipiente este mare (mai ales dacă este vorba de un cancer laringian sau de un cancer al cavităţii bucale). Din păcate, mai mult de jumătate dintre pacienţi se prezintă la medic într-un stadiu avansat. În acest stadiu, în ciuda noilor opţiuni terapeutice, gradul de supravieţuire încă rămâne modest. 

Un alt element important, la pacienţii consideraţi vindecaţi, este riscul apariţiei unui al doilea cancer ORL. De asemenea, posibilele probleme digestive sau respiratorii sau de fizionomie, secundare procedurilor terapeutice chirurgicale ori radioterapeutice, sechele pe termen lung, fac din această localizare a bolii oncologice o situaţie mai aparte care necesită un efort susţinut, de echipă, care trebuie să acopere toate problemele ridicate de diagnostic, tratament, impact psihologic, inserţie socială și așa mai departe.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual – Overview of Head and Neck Tumors
https://www.msdmanuals.com/professional/ear,-nose,-and-throat-disorders/tumors-of-the-head-and-neck/overview-of-head-and-neck-tumors
CDC – Head and Neck Cancers
https://www.cdc.gov/cancer/headneck/index.htm


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0