Terapia cu celule CAR T in cancerul pulmonar
Terapia cu celule CAR T in cancerul pulmonar
Terapia cu celule CAR T in cancerul pulmonar
Terapia CAR-T a însemnat o adevărată revoluție pentru pacienții cu boli hematooncologice de tipul leucemiei limfoblastice acute cu celule B, cu remisiuni complete dovedite, de asemenea, în mielomul multiplu sau în leucemiile acute limfoblastice la copii sau la adulții tineri. În acest articol, discutăm despre ce presupune această terapie și cum se folosește în cancerul pulmonar, dar și despre ce tratamente se folosesc în prezent pentru această formă de cancer.
Celulele CAR-T sunt considerate ca fiind adevărate „molecule vii”, care se bazează pe sistemul imunitar al organismului și îl mobilizează în inițierea și susținerea răspunsului imun antitumoral. Însă, deși în hematooncologie rezultatele au fost foarte bune, putem spune chiar excelente, în cancerele solide, din păcate, euforia s-a dovedit în parte un fiasco sau, cel puțin, doar un motiv de optimism temperat.
Cancerul pulmonar prezintă provocări unice pentru terapia cu celule CAR-T, inclusiv identificarea unor ținte antigenice adecvate care sunt exprimate în mod specific sau predominant pe celulele canceroase pulmonare, minimizând astfel riscul de toxicitate și efecte secundare cauzate de distrugerea celulelor sănătoase.
Cum funcționează terapia CAR-T?
Modalitatea prin care aceste „molecule vii” acționează are ca placă turnantă limfocitele T, celule proprii care, prin proceduri de inginerie genetică, demarează și mențin un răspuns imun coerent împotriva unui anume antigen, cum ar fi, de exemplu, antigenele specifice celulelor B în leucemiile limfoblastice sau anumite tipuri de limfoame cu celule B.
Cercetările recente legate de terapia CAR-T sunt extinse, în acest moment, în tumori solide de tipul tumorilor pulmonare, mamare, melanoame sau sarcoame. În ceea ce privește neoplaziile toracice, nu există antigene particulare care să fie patognomonice pentru anumite tipuri de tumori, ca urmare, identificarea unui antigen anume care să fie ținta pentru un anume gen de terapie imunologică reprezintă, la ora actuală, o reală provocare.
Trialurile clinice care au analizat terapii care au avut drept țintă receptorul factorului de creștere endotelial vascular (EGFR) s-au dovedit negative, probabil și din cauza faptului că EGFR este exprimat frecvent la orice nivel al organismului. Pentru ca terapia CAR-T cell să fie viabilă și cu rezultate semnificative, este necesar ca celulele tumorale și celulele imunologice să fie concomitent activate.
O problemă deloc de neglijat în neoplaziile pulmonare, în opoziție cu neoplaziile hematooncologice sau cu alte neoplazii, este că acești pacienți prezintă mai multe comorbidități, sunt mai slăbiți, simptomatici, afectați de multiplele linii terapeutice administrate anterior. În aceste condiții, este destul de dificil de departajat statusul de performanță în condițiile toxicităților reziduale după terapiile anterioare.
Terapia cu celule CAR-T este un „medicament viu”
Celulele CAR-T, spun specialiștii, sunt echivalentul „administrării pacienților un medicament viu”. După cum implică și numele acesteia, piatra de temelie a terapiei sunt celulele CAR-T, care sunt numite calul de povară al sistemului imunitar, datorită rolului lor esențial în orchestrarea răspunsului imun și în distrugerea celulelor infectate de patogeni.
Această terapie presupune recoltarea unei cantități de sânge de la pacienți și separarea - prin proceduri specifice - a celulelor T. Apoi, folosindu-se un virus inactiv, celulele T sunt modificate genetic pentru a produce anumiți receptori pe suprafața lor, numiți receptori himerici de antigen sau CAR (chimeric antigen receptors). Acești receptori sunt molecule sintetice, deci ei nu există în mod natural. De ce sunt importanți? Acești receptori speciali le permit limfocitelor T să recunoască și să se lipească sau să se atașeze de o proteină specifică sau antigen, de pe celulele tumorale.
Odată ce limfocitele T au fost modificate prin inginerie genetică, pentru a exprima CAR (acei receptori himerici de antigen specifici), ele sunt dezvoltate și înmulțite în laborator, pentru a se obține sute de milioane de celule CAR-T.
Ultimul pas este infuzia de celule CAR-T în pacient, etapă care este precedată de un regim de chimioterapie special. Dacă totul decurge conform planului medicilor, celulele T modificate se multiplică mai departe în organismul pacientului și, fiind ghidate de receptorii lor, vor recunoaște și vor distruge celulele canceroase care adăpostesc antigenul pe suprafața lor.
Progresele făcute de oamenii de știință sunt îmbucurătoare în ceea ce privește celulele CAR-T. Limfocitele T modificate prin inginerie genetică au capacitatea de a produce și mai multe limfocite T după ce au fost introduse în corpul pacientului și supraviețuiesc mai mult.
Totodată, și timpul necesar pentru a produce o serie de celule CAR-T s-a îmbunătățit. Deși inițial erau necesare mai multe săptămâni, multe laboratoare au reușit în prezent să reducă timpul necesar la mai puțin de 7 zile pentru un lot de celule CAR-T.
Ce ținte se folosesc în terapia CAR-T în cancerul pulmonar?
În principal, se folosește ca țintă mezotelina, un antigen cu specificitate tumorală relativă. Mezotelina, așa cum sugerează și numele, este înalt exprimată în mezotelioame, dar și în cancerele ovariene. Se estimează că 30‑50% dintre pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici exprimă mezotelină de intensități variabile, de la 0 la 100%. Mezotelina este exprimată aproape exclusiv în tumoră și niciodată în țesutul normal.
În viitorul nu foarte îndepărtat, foarte probabil, terapia CAR-T se va asocia inhibitorilor punctelor de control ale ciclului celular pentru potențarea efectului antitumoral. Studii clinice în desfășurare asociază inhibitorii punctelor de control cu terapia CAR-T, iar rezultatele preliminare sunt categoric favorabile, sporind optimismul în vederea utilizării terapiei CAR-T.
De reținut ar fi că există studii clinice în curs care explorează eficacitatea și siguranța terapiei CAR-T pentru pacienții cu cancer pulmonar, încercând să identifice ținte moleculare potrivite și să optimizeze construcția CAR pentru acest tip de cancer. Unele cercetări se concentrează pe identificarea antigenilor specifici tumorilor pulmonare, cum ar fi mezotelina sau EGFR. Deși rezultatele preliminare sunt încurajatoare, este necesară mai multă cercetare pentru a determina eficacitatea, siguranța și practicabilitatea terapiei CAR-T în tratamentul cancerului pulmonar.
Ce tratamente se folosesc în prezent în cancerul pulmonar?
Tratamentul cancerului pulmonar a evoluat semnificativ în ultimii ani, cu opțiuni terapeutice care variază în funcție de tipul și stadiul cancerului, precum și de starea generală de sănătate a pacientului. Cele două tipuri principale de cancer pulmonar sunt cancerul pulmonar cu celule mici și cancerul pulmonar fără celule mici, fiecare având abordări de tratament diferite. Pacienții cu cancer pulmonar care au o formă de boală în stadiu incipient, rata de vindecare poate fi de până la 80% - 90%. Iată cele mai comune tratamente utilizate:
Intervenția chirurgicală
Operația este adesea folosită pentru cancerul pulmonar în stadii incipiente, cu scopul de a îndepărta tumora și țesuturile învecinate afectate. Există diferite tipuri de intervenții chirurgicale, inclusiv lobectomie (care înseamnă îndepărtarea unui lob întreg al plămânului), pneumonectomie (îndepărtarea unui întreg plămân), segmentectomie (îndepărtarea unei porțiuni mai mici a plămânului).
Terapia țintită
Această terapie se concentrează pe blocarea anumitor mutații sau proteine specifice ale celulelor canceroase. Aceasta este mai des utilizată pentru cancerul pulmonar fără celule mici, în special pentru tumori care prezintă mutații genetice specifice, cum ar fi EGFR, ALK, ROS1 etc. Printre medicamentele utilizate se numără inhibitorii EGFR (receptorul factorului de creștere epidermal) precum erlotinib, gefitinib, afatinib și osimertinib - folosit pentru mutații EGFR T790M rezistente la alte terapii. Alte medicamente recomandate pot fi inhibitorii ALK (chinaza limfomului anaplazic), cum sunt crizotinib (care este și inhibitor ROS1), ceritinib, alectinib sau brigatinib.
Radioterapia
Această formă de tratament utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase și este de mai multe tipuri. De exemplu, radioterapia conformațională tratează tumorile cu un nivel ridicat de precizie, minimizând expunerea țesuturilor sănătoase din jur. Radioterapia cu intensitate modulată permite ajustarea intensității radiației pentru a se potrivi cu forma și dimensiunea tumorii, maximizând doza la tumoare și minimizând efectele secundare asupra țesuturilor sănătoase. Poate fi folosită ca tratament principal în stadiile avansate sau pentru a reduce simptomele cancerului avansat (terapie paliativă).
Chimioterapia
Aceasta implică utilizarea medicamentelor pentru a distruge celulele canceroase, fiind eficientă în ambele tipuri de cancer pulmonar, dar este folosită mai frecvent în cel cu celule mici. Chimioterapia poate fi administrată singură sau în combinație cu alte tratamente, cum ar fi radioterapia. Medicamentele utilizate în chimioterapie acționează prin diferite mecanisme, cum ar fi interferarea cu diviziunea celulară, blocarea sintezei ADN-ului sau a ARN-ului, ori inhibarea anumitor procese metabolice necesare pentru creșterea și supraviețuirea celulelor canceroase.
Imunoterapia
Această opțiune de tratament stimulează sistemul imunitar al organismului să recunoască și să distrugă celulele canceroase. Imunoterapia a devenit o opțiune importantă pentru tratamentul ambelor tipuri de cancer pulmonar, în special pentru cel fără celule mici. Medicamentele utilizate în imunoterapie includ inhibitorii punctelor de control PD-1/PD-L1 și CTLA-4.
Terapia cu radionuclizi
Pentru anumite tipuri de cancer pulmonar cu celule mici, poate fi folosită terapia cu radionuclizi, care implică administrarea de substanțe radioactive care se localizează în celulele canceroase, distrugându-le.
Cercetările în domeniul oncologic au dus la dezvoltarea și testarea unor noi terapii, inclusiv terapii țintite mai precise și vaccinuri terapeutice împotriva cancerului. Studiile clinice continuă să exploreze aceste noi abordări, precum și combinații de tratamente existente pentru a îmbunătăți rezultatele pentru pacienții care luptă cu cancerul pulmonar.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - CAR T Cells: Engineering Patients’ Immune Cells to Treat Their Cancers
https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/research/car-t-cells#ui-id-12
MDPI - Advances in CAR T Cell Therapy for Non-Small Cell Lung Cancer
https://www.mdpi.com/1467-3045/45/11/566
Studiul „Advances in CAR T Cell Therapy for Non-Small Cell Lung Cancer”, apărut în Curr. Issues Mol. Biol. 2023, 45(11), 9019-9038; https://doi.org/10.3390/cimb45110566, autori: Hong Yun Ma et al.
NCBI - CAR-T cell therapy for lung cancer: a promising but challenging future
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7475572/
Studiul „CAR-T cell therapy for lung cancer: a promising but challenging future”, apărut în J Thorac Dis. 2020 Aug; 12(8): 4516–4521. doi: 10.21037/jtd.2020.03.118, autori: Shupeng Zhong, Yingqiang Cui, Qian Liu, Size Chen
Te-ar mai putea interesa și...
