Cancerul pulmonar este o boala care domina tabloul actual al malignitatilor in intreaga lume, acesta situandu-se pe un prim loc in statisticile de mortalitate. Mortalitatea este ridicata din cauza diagnosticarii tardive.

Neoplasmul bronhopulmonar este o boala silentioasa, 75% dintre cazuri sunt diagnosticate in stadii inoperabile ale afectiunii, astfel incat semnele si simptomele ar trebui sa ne determine sa cautam ajutor specializat, inainte de a fi prea tarziu.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cancerul bronhopulmonar este o tumora de o extrema gravitate, in care semnele clinice apar tardiv, 7/8 din cazuri avand o evolutie asimptomatica. Mai putin de 1/3 din cazuri se gasesc la diagnostic intr-o etapa terapeutica utila, media de supravietuire este de 6-18 luni si doar aproximativ 20% din pacienti traiesc mai mult de un an. In momentul diagnosticului, 55% dintre pacienti se prezinta cu metastaze, circa 30% cu boala avansata loco-regional si doar 15% in stadii localizate.

In ceea ce priveste supravietuirea la 5 ani, pentru pacientii cu stadii localizate ale bolii, aceasta este de numai 48%, coborand dramatic la 18% pentru cei cu boala avansata loco-regional si fiind practic nula pentru cei cu boala metastatica. Din toate aceste aspecte epidemiologice reiese necesitatea diagnosticului cat mai precoce al cancerului bronhopulmonar, care sa permita instituirea cat mai rapida a terapiei, in vederea prelungirii supravietuirii si ameliorarii calitatii vietii.

Diagnosticul cancerului bronhopulmonar

Simptomele principale ale cancerului pulmonar sunt enumerate mai jos. Daca prezentati oricare simptom dintre acestea, trebuie sa consultati medicul:

• Tuse care nu inceteaza dupa doua sau trei saptamani;

• Tuse persistenta care se agraveaza;

• Infectii pulmonare persistente;

• Expectoratie cu sange (hemoptizie) – nu conteaza cantitatea de sange expectorat; chiar daca sunt cateva striuri, pacientul trebuie sa fie alarmat;

• Dispnee persistenta inexplicabila;

• Oboseala persistenta inexplicabila sau lipsa de energie;

• Pierdere in greutate;

• Durere persistenta a pieptului sau a umerilor.

In cazul in care o persoana prezinta unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai sus, se impun o serie de investigatii specifice, dintre care cea mai accesibila este banala radiografie pulmonara.

Este recomandabil ca fiecare persoana cu varsta peste 30 de ani, fumatoare sau fosta fumatoare, sa faca o radiografie pulmonara de control o data la un an. Lista investigatiilor necesare in vederea diagnosticarii cancerului de plamani este completata de urmatoarele proceduri:

• examen CT (computer tomograf) toracic si abdominal superior, examen neurologic si examene imagistice cerebrale (CT, IRM) doar in cazuri cu simptome neurologice;

Tomografia computerizata la nivelul toracelui (CT), abdomenului superior, craniului ofera informatii pentru stadializarea bolii - descrierea leziunii primare si a leziunilor la distanta (metastaze, ganglioni).

RMN-ul toracic este superior examenului CT pentru detectarea invaziei directe a tumorii primare in structurile adiacente precum peretele toracic, diafragma, mediastin, baza gatului, si ar trebui efectuat la pacientii selectati la care se are in vedere o interventie chirurgicala cu viza curativa.

• scintigrama osoasa (in prezenta durerilor osoase si/sau cresterii fosfatazei alcaline/ calciului seric);

• bronhoscopie (evaluare endoscopica a extensiei tumorale, prelevare de aspirat pentru citologie, biopsie endobronsica);

Bronhoscopia se efectueaza la toti pacientii, permite diagnosticul anatomopatologic si ofera informatii pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar. In cadrul bronhoscopiei se preleveaza probe pentru examenul citologic si histopatologic prin biopsie, lavaj bronsic, periaj, punctie aspirativa transbronsica sau transesofagiana.

Examenul citologic se efectueaza din sputa, lavaj bronsic, aspiratie pleurala/biopsie pleurala. Citologia negativa nu trebuie sa elimine diagnosticul de cancer bronhopulmonar in cazurile cu suspiciune clinico-radiologica.

• examen anatomo-patologic al aspiratului bronsic si/sau al fragmentului bioptic;

• biopsie pleurala / citologie din lichidul pleural (in cazul in care bolnavul prezinta apa la plamani);

• spirometrie in vederea evaluarii functiei pulmonare (pentru pacientii cu indicatie chirurgicala).

• ecografia transbronsica si ecogragia transesofagiana permit evaluarea mediastinului anterior si posterior, permit diagnosticul si stadializarea non-chirurgicala a mediastinului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock