Cand este tusea un semn al cancerului pulmonar
Cand este tusea un semn al cancerului pulmonar
Cand este tusea un semn al cancerului pulmonar
Cu toții am avut de-a face, la un moment dat, cu o tuse persistentă, care ne-a dat serioase bătăi de cap. Ei bine, atunci când este o consecință a unei răceli, tusea persistentă nu trebuie să ne îngrijoreze, însă când apare din senin și nu mai dispare, ar trebui mers la medic pentru un consult, pentru că poate fi semn de cancer pulmonar sau alte afecțiuni care necesită tratament. Iată ce simptome poate avea o persoană cu cancer pulmonar, dar și ce alte afecțiuni poate indica tusea care nu mai trece.
Tusea nu este o boală, ci un simptom și are un scop precis: ajută la curățarea plămânilor și a căilor respiratorii de germeni sau de alți agenți externi. Totuși, atunci când tusea nu apare în prezența unei răceli sau a unei infecții și persistă săptămâni sau chiar luni la rând, poate reprezenta motiv de îngrijorare, fiind adesea considerată un semn de cancer pulmonar.
Iată care sunt simptomele unui cancer pulmonar, când e necesar să mergi la medic și ce altceva poate să însemne tusea persistentă.
Când e cazul să mergi la medic din cauza tusei?
Dacă tusea este asociată cu alte simptome, precum cele de mai jos, ar trebui să mergi de urgență la medic:
- Respirație scurtată
- Durere în piept
- Tuse expectorantă, cu mucozități sau sânge
Tusea asociată cu diagnosticul de cancer pulmonar este în unele situații însoțită de sânge, însă de multe ori tusea cauzată de această boală este uscată, neproductivă. Aceasta poate să apară oricând, atât în timpul zilei, cât și pe timpul nopții.
Simptome cancer pulmonar: la ce să fii atent?
În afară de tusea persistentă, există și alte manifestări în caz de cancer pulmonar, precum:
Durere persistentă în piept
Mulți bolnavi de cancer acuză dureri în zona pieptului, cu toate că plămânii nu au terminații nervoase care să resimtă durerea. Presiunea pusă de tumoare pe nervii din jur poate, însă, să cauzeze dureri, la fel ca și tensiunea musculară cauzată de tusea repetitivă. Durerea care apare pe inspir în zona pieptului este denumită pleurezie și apare în general la pacienții care au cancer pulmonar în stadiu avansat.
Tuse cu sânge
Eliminarea de sânge prin tuse poartă numele de hemoptizie, iar aceasta poate fi un semn de cancer pulmonar. Acest simptom apare la 7% dintre pacienții diagnosticați cu cancer la plămâni.
Respirație scurtă (dispnee)
Dispneea poate fi trecută cu ușurință cu vederea în primă fază, fiind adesea pusă pe seama îmbătrânirii, a stilului de viață sedentar ori a obezității. Inițial, respirația greoaie apare la efort, cum ar fi la urcatul scărilor.
Șuierat
Și șuieratul care acompaniază respirația poate indica probleme pulmonare, printre care și cancer.
Răgușeală
Înainte de primirea diagnosticului de cancer pulmonar, unii pacienți se confruntă cu răgușeala. Această răgușeală poate fi cauzată fie de o tumoare care pune presiune pe nervii care duc către corzile vocale, fie de tusea persistentă.
Pierderea apetitului și scădere în greutate
Simptome de cancer pulmonar pot fi și lipsa poftei de mâncare și scăderea în greutate inexplicabilă.
Probleme la înghițire
Tumoarea asociată cancerului la plămâni poate să cauzeze și senzația de incapacitate de înghițire.
Oboseală extremă
Oboseala acută, inexplicabilă, poate fi semnul unei boli precum cancerul.
Infecții pulmonare dese precum pneumonia sau bronșita
Infecțiile tractului respirator sunt adesea frecvente în rândul pacienților bolnavi de cancer la plămâni. Mulți dintre cei care sunt diagnosticați cu cancer pulmonar susțin că simptomele au fost puse pe seama infecțiilor precum pneumonia sau bronșita. Atunci când tumorile se dezvoltă în apropierea căilor respiratorii, acestea sunt obstrucționate și astfel crește riscul de infecții.
Așadar, există multe simptome care pot sugera un cancer pulmonar, însă fiecare dintre acestea poate avea și alte cauze, de aceea este necesar un consult medical, în vederea primirii unui diagnostic și a unui tratament adecvat.
Cum se poate preveni cancerul pulmonar?
Renunță la fumat! Oricât de mult ai fumat, dacă te lași, îți scazi riscul de a face boli grave, inclusiv cancer pulmonar. După 12 ani din momentul în care te lași de fumat, riscul de a dezvolta cancer pulmonar îți scade la mai mult de jumătate față de al unui fumător. După 15 ani, riscul tău de a face cancer pulmonar este aproape aceleași ca al unei persoane care nu a fumat niciodată.
Mănâncă mai multe legume și fructe! Cercetările sugerează că o dietă mai săracă în grăsimi animale și mai bogată în fibre, care să includă cel puțin 5 porții pe zi de fructe și legume proaspete și produse din cereale integrale, poate reduce riscul de cancer pulmonar, precum și alte tipuri de cancer și boli de inimă.
Fii activ fizic! Există unele dovezi care arată că exercițiile fizice regulate pot reduce riscul de a face cancer pulmonar, în special la persoanele care fumează sau care obișnuiau să fumeze și s-au lăsat. Se recomandă ca majoritatea adulților să facă cel puțin 150 de minute (2 ore și 30 de minute) de activitate fizică aerobică de intensitate moderată în fiecare săptămână, plus exerciții de forță în cel puțin două zile pe săptămână.
Ce alte afecțiuni ar mai putea semnala tusea?
Deși poate fi unul dintre indicatorii pentru cancer pulmonar, tusea persistentă la persoanele care nu fumează (deci nu au „tusea fumătorului”), nu au fost răcite de curând și nu au suferit de o infecție virală poate fi corelată și cu alte afecțiuni. Iată care sunt cele mai frecvente cauze de tuse cronică:
Astmul
Astmul este o boală pulmonară frecventă, care provoacă ocazional dificultăți de respirație și afectează oameni de toate vârstele. Cum nu există tratament care să vindece boala, tot ce se poate face este gestionarea simptomelor. Pe lângă respirație șuierătoare, dispnee și senzația de strânsoare în piept, și tusea este unul dintre simptomele astmului. Într-o criză de astm, pacientul tușește sever, simte că se sufocă și îi bate inima mai repede.
BPOC-ul
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală pulmonară cronică frecvent întâlnită, cauzată în special de fumat, dar și de expunerea la substanțe chimice sau la poluarea aerului din interior, și care afectează bărbați și femei din întreaga lume. Nu există un remediu definitiv pentru BPOC, dar diagnosticul și tratamentul precoce sunt importante pentru a încetini progresia simptomelor. Acestea includ dificultăți de respirație, oboseală, precum și tuse cronică, adesea cu mucus.
BRGE-ul
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune des întâlnită, în care conținutul stomacului se deplasează în sus în esofag spre gât. Principalul simptom al BRGE este reprezentat de arsurile la stomac (resimțite ca o senzație de arsură în capul pieptului) și regurgitarea unui lichidului acru sau amar în gât sau în gură. Alte simptome ale bolii includ durere toracică în mijlocul pieptului care iradiază spre spate, dificultate la înghițire (disfagie), durere în gât, dar și tuse. Așadar, tusea poate apărea zilnic, de mai multe ori pe zi, la persoanele cu BRGE.
Picurarea postnazală
Picurarea postnazală este atunci când mucusul din nas sau din sinusuri picură în partea din spate a gâtului. Simptomele acestei afecțiuni includ nasul înfundat sau care curge, o senzație ca de gâdilat în gât, nevoia persoanei de a-și drege glasul constant, răgușeală, mucus în gât, precum și tuse. O persoană care suferă de picurare postnazală și nu se tratează poate, deci, să tușească frecvent, zi de zi.
Poluarea mediului
O persoană expusă zilnic la niveluri ridicate de poluare (care locuiește, de exemplu, într-un oraș mare), poate avea mereu căile respiratorii iritate, o senzația de lipsă de aer și poate tuși regulat. Din păcate, poluarea poate fi o cauză de dezvoltare a unui cancer pulmonar. În special particulele PM10 (particule de 10 micrometri sau mai puțin) sunt vinovate de tusea persistentă asociată cu poluarea: particule din praful care se face în jurul șantierelor, particule prezente în zona gropilor de gunoi, dar și particule provenite din surse industriale.
Tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
Tusea persistentă poate fi corelată și cu tratamentul cu IECA. Cercetări recente arată că, deși inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, care sunt utilizați pe scară largă în tratarea unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă congestivă ori infarctul miocardic, sunt bine tolerați, unul din cinci pacienți întrerupe terapia cu aceste medicamente din cauza efectelor secundare, în principal tusea cronică. Tusea indusă de IECA se poate dezvolta în câteva ore după prima doză sau chiar săptămâni sau luni mai târziu, mai spun cercetătorii. Tusea asociată cu administraraea IECA este observată predominant la femei și la nefumători.
Așadar, deși ca simptome de cancer pulmonar putem enumera și tusea persistentă, aceasta mai poate fi pusă în legătură cu multe alte probleme de sănătate. Sfatul nostru este ca, dacă tusea nu dispare pe termen lung și mai ales dacă este însoțită și de alte simptome, cum ar fi durere în piept ori în spate sau mucozități cu sânge, să se facă o programare la medicul de familie pentru a primi recomandările necesare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cancer Research UK - Symptoms of lung cancer
https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/lung-cancer/symptoms
American Lung Association - Learn About Chronic Cough
https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/chronic-cough/learn-about-chronic-cough
NCBI - Angiotensin-Converting Enzyme Inhibitors Induce Cough
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6340691/
Studiul „Angiotensin-Converting Enzyme Inhibitors Induce Cough”, apărut în Turk Thorac J. 2019 Jan; 20(1): 36–42. Published online 2019 Jan 1. doi: 10.5152/TurkThoracJ.2018.18014, autor: İnsu Yılmaz
Te-ar mai putea interesa și...
