Artrita idiopatica juvenila: semne, simptome, tratament

Artrita idiopatică juvenilă (AIJ) este o boală inflamatorie a articulațiilor care afectează copiii și adolescenții. Termenul „idiopatic” se referă la faptul că nu se cunoaște cauza bolii, iar „juvenilă” indică faptul că afectează persoanele cu vârsta de sub 16 ani. Am discutat cu doctorul Alexis Cochino, medic primar pediatrie și specialist în alergologie și imunologie clinică, cât și în imunologie pediatrică, care ne-a vorbit pe larg despre artrita idiopatică juvenilă și despre particularitățile acestei boli care afectează copiii, provocându-le dureri crunte.

Artrita idiopatică juvenilă este inflamația (umflarea) uneia sau mai multor articulații și tinde să apară mai ales la fete. Există mai multe subtipuri de AIJ, iar diagnostiul poate fi dificil de stabilit. În România există aproximativ 2.000 de copii cu artrită juvenilă. Această cifră reprezintă o extrapolare de la statisticile din alte țări. „Acești 2000 de copii nu sunt diagnosticați, însă pe baza prevalenței din alte țări, credem că în România ar trebui să fie 2000 de copii cu artrită idiopatică juvenilă”, spune dr. Cochino.

Recomandările Experților DOC

Simptome în artrita idiopatică juvenilă

„La începutul bolii se vede umflarea articulațiilor, părinții pot să perceapă faptul că sunt mai calde. Aceste articulații sunt dureroase, iar copilul mai mare spune: „Mă doare acolo!”. Cel mai mic nu spune, dar se vede că șchioapătă sau că își tine mâna îndoită sau că nu folosește mâna, ci o folosește pe cealaltă. Durerea nu începe brusc, ci treptat. Până la această durere foarte mare, trec de obicei săptămâni”, mai spune dr. Cochino.

În unele tipuri de AIJ, sistemul imunitar adaptativ confundă celulele corpului cu invadatorii străini. Ca rezultat, anticorpii se atașează la propriul țesut al corpului (în principal țesut articular), semnalând sistemul imunitar să-i atace. Boala poate afecta și ochii, nu doar articulațiile, și pielea, organele interne, inima, rinichii, plămânii și alte zone ale corpului.

Semnalele de alarmă nu trebuie trecute cu vederea

Boala poate afecta și copiii în primul an de viață, iar părinții și medicii pediatri trebuie să recunoască semnele incipiente ale bolii. „Există boli autoimune care pot să debuteze și în primul an de viață. De obicei, cele care debutează atât de repede, sub vârsta de un an, sunt alte forme de artrită idiopatică juvenilă și care, pe lângă afectarea articulară, pot să dea și alte semne: febră, scădere ponderală, erupții pe corp, mărire de ficat și splină, mărire de ganglioni...”, completează dr. Cochino.

Din păcate, boala este de multe ori diagnosticată târziu, tocmai pentru că semnele și simptomele ei sunt ușor de confundat cu ale altor afecțiuni. „Durerea articulară este un semnal de alarmă, pentru că poate să însemne prezența mai multor boli, nu doar artrită idiopatică juvenilă, dintre care unele chiar mai severe și mai urgent de diagnosticat și de tratat. Din acest motiv, durerea articulară importantă și care persistă - adică nu a durat o jumătate de oră sau o oră - trebuie să determine prezentarea copilului la medic”, subliniază doctorul.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Artrită idiopatică juvenilă poate fi confundată cu alte afecțiuni

Diagnosticul acestei boli, spune dr. Alexis Cochino, include o foarte atentă diferențiere de multe alte boli care pot să semene cu artrită idiopatică juvenilă: „Am avut nenumărate astfel de surprize, iar boala poate fi confundată cu infecții, cu tumori, cu leucemii... ”. Medicul tratează sute de copii cu boli autoimune și cel mai mic pacient cu artrită juvenilă pe care l-a tratat avea un 1 și 3 luni, dar există forme ale bolii care debutează și înainte de vârsta de 1 an.

În mare, spune specialistul, artrita idiopatică juvenilă este de două feluri:

cea care afectează doar articulațiile (și care, la rândul ei, poate fi de mai multe feluri);
cea care afectează atât articulațiile, cât și alte organe (artrită juvenilă cu febră, plus creșterea ficatului și splinei, creșterea ganglionilor, erupții pe corp).

Din păcate, nu se știe de ce apare artrita juvenilă, „este o boală autoimună în care sistemul imunitar nu ne mai recunoaște pe noi ca fiind noi, crede că suntem străini și ne atacă, însă nu se știe încă de ce se întâmplă asta”, mai spune dr. Cochino.

Artrită idiopatică juvenilă afectează una sau mai multe articulații timp de cel puțin 6 săptămâni la un copil cu vârsta de până la 16 ani. Tinde să se înrăutățească în timp și afectează de obicei articulațiile de pe ambele părți ale corpului. Poate genera și probleme de sănătate a ochilor, conjunctivite și alte infecții oculare. Nu există un remediu pentru AIJ, dar este posibilă remisia (crize sau simptome puține sau deloc). Tratamentul agresiv timpuriu este cheia pentru a controla boala cât mai repede posibil.

Diagnostic artrită idiopatică juvenilă

Diagnosticul se pune pe baza consultului, al istoricului familial de boli autoimune, dar și cu ajutorul unor teste imagistice, cum ar fi radiografie, ultrasunete sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).

Tratamentul în artrita idiopatică juvenilă

Specialistul în imunologie pediatrică spune că există mai multe clase de medicamente care se folosesc secvențial, în funcție de stadiul bolii în care este copilul diagnosticat și în funcție de formA bolii. Sunt multe trepte de tratament care ajută copilul cu artrită idiopatică juvenilă.

„Știm că există o predispoziție genetică pentru boli reumatoide ale adultului. Dacă în familia ta au existat cazuri de poliartrită reumatoidă, e mai probabil că tu să faci această boală. Nu este foarte clar dacă artrita idiopatică juvenilă este poliartrita reumatoidă a copilului. Există argumente pro și contra. Ar putea să fie o boală diferită, dar care se manifestă oarecum într-un mod asemănător”, precizează dr. Alexis Cochino.

Majoritatea copiilor cu AIJ au nevoie de o combinație de medicamente și un stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată și exerciții fizice, pentru a atinge obiectivele tratamentului. De asemenea, părinții sunt sfătuiți să permită implicarea deplină a copiilor în activități normale (de exemplu, școală, sport, viață socială, viață de familie).

Tratamentul poate include:

Medicamente pentru calmarea durerilor articulare și încetinirea afectării articulare.
Kinetoterapie
Ușurarea durerii prin masaj și antiinflamatoare topice
Consolidarea musculaturii
Prevenirea accidentărilor prin activități fizice regulate
Monitorizarea medicală la intervale regulate este importantă pentru a vedea cum funcționează tratamentul și pentru a-l ajusta după cum este necesar.

Tratament medicamentos

Antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul, pot fi prescrise pentru a ajuta la reducerea durerii și inflamației articulare.
Medicamentele imunosupresoare, cum ar fi metotrexatul, sulfasalazina și azatioprina, pot fi prescrise pentru a suprima reacțiile inflamatorii din corp și pentru a ajuta la controlul simptomelor.
În unele cazuri pot fi prescrise medicamente biologice, cum ar fi inhibitorii factorului de necroză tumorală (TNF) sau alte medicamente biologice care moderează sistemul imunitar.
Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, pot fi utilizați pentru a controla inflamația rapidă și simptomele severe. Cu toate acestea, aceste medicamente sunt de obicei utilizate doar pe termen scurt din cauza efectelor secundare potențiale.

Remedii la domiciliu

Îngrijirea articulațiilor dureroase și inflamate se face prin:

Utilizarea compreselor reci pentru a ușura umflarea și amorțirea articulațiilor dureroase
Folosirea unor tratamente termice, cum ar fi dușuri calde sau tampoane de încălzire, pentru articulațiile și mușchii rigizi.
Purtarea unei atele (o bucată de material dur, de obicei înfășurat în țesătură) pentru o perioadă scurtă de timp în jurul unei articulații dureroase pentru a reduce durerea și umflarea. Înainte de a utiliza o atelă, este important să se discute acest aspect cu medicul.

Ce dietă este utilă în artrita idiopatică juvenilă?

O dietă antiinflamatorie ar trebui să includă aceste alimente, bogate în vitamine, antioxidanți, minerale, acizi grași Omega 3:

Roșii
Nuci, migdale
Verdețuri cu frunze închise la culoare (varză, spanac, kale, broccoli) dar și alte legume cât mai diverse, crude și gătite la abur
Cireșe
Fructe de pădure (afine, mure, căpșuni)
Grăsimi sănătoase (ulei de măsline extra virgin, avocado, nuci, migdale, fistic)
Pește gras (somon, ton, macrou, sardine)
Fasole, năut
Ceapă

Alimentația pacientului cu artrită idiopatică juvenilă ar trebui să nu conțină:

Uleiuri parțial hidrogenate sau grăsimi trans
Sirop de porumb
Alimente cu aditivi alimentari suspecți sau periculoși

Unele studii de caz au arătat că eliminarea laptelui de vacă din dietă a susținut îmbunătățirea stării pacienților cu artrită juvenilă.

Glutenul este numele unui grup de proteine găsite în grâu. Pentru majoritatea oamenilor, consumul de gluten nu are niciun efect negativ. Dar persoanele cu boala celiacă ar trebui să stea departe de grâu, orz și secară. Unii oameni pot constata, de asemenea, că au o sensibilitate la gluten, chiar dacă nu au boala celiacă. Copiii și adolescenții cu artrită sunt ceva mai expuși riscului de a se confrunta cu aceste probleme.

E important ca părinții să observe cum se simte copilul după ce mănâncă ceva care conține grâu, orz sau secară. Dacă are diaree, greață, balonare de fiecare dată, de exemplu, e important să se discute cu medicul. Este posibil să fie nevoie de evitarea glutenului pentru o vreme pentru a vedea dacă acest lucru este de ajutor.

Transplantul poate să îi ajute pe copiii cu această boală autoimună, mai spune dr. Cochino, concluzionând că „există copii care au fost supuși unui transplant medular, adică li s-a schimbat sistemul imunitar, astfel încât noul sistem imunitar să nu mai atace articulațiile”.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Juvenile Rheumatoid Arthritis
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/arthritis/juvenile-idiopathic-arthritis
NCBI - Juvenile Idiopathic Arthritis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554605/
Oxford Academic - The clinical and experimental treatment of Juvenile Idiopathic Arthritis
https://academic.oup.com/cei/article/213/3/276/7130222
Studiul „The clinical and experimental treatment of Juvenile Idiopathic Arthritis”, apărut în Clinical and Experimental Immunology, Volume 213, Issue 3, September 2023, Pages 276–287, https://doi.org/10.1093/cei/uxad045, autori: L. Nijhuis et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...