Top 10 alimente care iti pot imbolnavi inima

Dacă vrei să ai grijă de inima ta și să previi evenimentele cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic, evită aceste alimente care îți pot îmbolnăvi mușchiul inimii și vasele de sânge. Iar dacă te confrunți cu angină pectorală (durere în piept) și nu știi exact ce alimente sunt permise în dieta ta, cere neapărat sfatul medicului curant, care îți va explica ce ai voie și ce nu ai voie să mănânci.

Hai să vedem care sunt cele mai nocive alimente pentru inimă și ce alternative sănătoase și gustoase ai!

1. Carnea grasă, grăsimea de origine animală

Carnea grasă de orice fel - de vită, porc, rață, gâscă, miel, etc crește colesterolul. Alegeți mușchiul slab, coltletul și pulpa fără grăsime. Nu cumpăra sortimente de carne gata tocată din comerț. Conține multă grăsime. Consumul excesiv de carne de vită, miel și porc poate crește riscul de boli de inimă și diabet, deoarece aceste sortimente sunt bogate în grăsimi saturate, care pot crește colesterolul. Studii mai recente indică modul în care bacteriile intestinale procesează o parte din carne numită L-carnitină. Limitați porțiile!

Atenție la carnea slabă de pasăre, dacă o consumai cu piele sau prăjită, șnițel sau pane, este același lucru cu a mânca grăsime! Pulpa de pui cu piele și ceafa de porc sunt echivalente atât în calorii, cât și în colesterol. Alege întotdeauna alături de carne o garnitură cât mai generoasă de legume proaspete sau gătite  pentru a diminua absorbția grăsimilor. 

2. Semipreparatele din carne, organele

Mezelurile, pateurile de ficat, cârnații, salamul, baconul, parizerul sau crenvurștii, conțin o cantitate mare de grăsimi și E-uri și foarte puțină carne. Citește cu atenție etichetele alimentelor pe care le cumperi și convinge-te singur! Pastrama de curcan este puțin mai bună pentru sănătate decât salamul, deoarece nu are grăsimi saturate. Totuși, are o cantitate destul de mare de sodiu, așa că nu este la fel de sănătoasă pentru inimă precum pieptul de curcan la grătar sau cuptor, proaspăt feliat. Servește, în loc de mezeluri, friptură rece din carne slabă tăiată pregătită la cuptor, în crustă de condimente.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De exemplu, mai mult de jumătate din caloriile din bacon provin din grăsimi saturate, care pot crește lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) sau colesterolul rău și pot crește riscul de a face un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Este plin de sare, care crește tensiunea arterială și face inima să lucreze mai mult. Cantitățile mari de sodiu existent în bacon pot duce la accident vascular cerebral, boli de inimă și insuficiență cardiacă. Conservanții adăugați de bacon sunt, de asemenea, legați de aceste probleme.

Evită consumul excesiv de organe, deoarece pot crește nivelul de acid uric din sânge, ceea ce poate predispune la apariția gutei, și mai ales a creierului, care este cel mai bogat în colesterol.

3. Brânzeturile grase, cașcavalul

Deși pare greu de crezut, brânza telemea, cășcavalul și brânzeturile franțuzești conțin mai multă grăsime pe suta de grame decât mușchiul de porc. Servește-le ocazional, cu măsură, rase peste o salată generoasă de legume crude, pentru a da impresia de volum. Renunță la cremele de brânză grase și mai ales la brânzeturile topite care sunt foarte procesate și conțin multe E-uri. Alege lactatele degresate moderat, sub 3% grăsime în cazul lactatelor moi (lapte bătut, sana, kefir, brânză de vaci, brânză cottage, etc.) și sub 15% în cazul lactatelor fermentate (telemea light, mozarella light, cașcaval light).

4. Untul, margarina, smântana

Elimină definitiv din alimentație margarinele și orice tip de creme, sosuri și maioneze care conțin grăsimi trans – acestea sunt cele mai periculoase pentru organism.

Untul este bogat în grăsimi saturate, ceea ce poate crește colesterolul rău și riscul bolilor de inimă. Este mai bine să înlocuiești untul cu ulei de măsline, care conține grăsimi mono și polinesaturate sănătoase pentru inimă. Consumul regulat poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol LDL.

Optează, dacă este nevoie, pentru unt cu grăsime redusă și smântână 12% pentru gătit, în cantități limitate. Alege să gătești cu o cremă de brânză light în loc de unt și să pregătești maioneză dietetică din smântână 12% și muștar.

5. Prăjelile 

Orice tip de prăjeală este extrem de dăunătoare pentru organism, deoarece se creează produși toxici pentru ficat și colon. Prin prăjire, se dublează numărul de calorii al produselor astfel preparate, ceea ce contribuie semnificativ la creșterea în greutate. Dă gust mâncării din condimente aromate și nu din prăjeală! Pregătește carnea și în general orice tip de mâncare prin fierbere simplă, coacere la cuptor pe foaie de copt sau în recipiente speciale (teflon, tigăi antiaderente).

Extrem de populari, cartofii prăjiți de la restaurante și fast-food-uri au multă grăsime și sare, dăunătoare pentru inima ta. Un studiu a constatat că persoanele care au mâncat cartofi prăjiți de 2 până la 3 ori pe săptămână au mai multe riscuri să moară prematur. Dacă vrei să te răsfeți ocazional, cere cea mai mică porție posibilă. Și mai bine: fă-ți singur cartofi copți cu ulei de măsline, sănătos pentru inimă!

Alimente care nu sunt bune pentru inima ta

6. Produsele și alimentele fast food

Practic acestea nici nu pot fi considerate alimente. Pe lângă faptul că sunt sărace în nutrienți, au o valoare calorică foarte mare deoarece, indiferent de tipul de produs, conțin zahăr, sare și grăsimi hidrogenate adăugate periculoase pentru sănătate, implicate în apariția bolilor de inima și a cancerelor.

O excepție o poate face pizza, care poate fi sănătoasă dacă o pregătiți corect, acasă. Majoritatea tipurilor de pizza din comerț și plăcintele congelate conțin cantități uimitoare de sodiu, grăsimi și calorii, toate acestea putând crește riscul unui atac de cord. Când comanzi, optează pentru o crustă subțire (integrală, dacă este posibil), cere mai puțină brânză, multe legume și alege un sortiment fără pepperoni sau cârnați, care sunt plini de sare. Cea mai sănătoasă pizza este cea preparată chiar de tine, în casă!

7. Produsele de patiserie și cofetărie din comerț, dulciurile concentrate

Fursecurile, prăjiturile și brioșele ar trebui să fie consumate doar  ocazional, dacă nu pot fi eliminate complet din dietă. De obicei, sunt pline de zahăr adăugat, ceea ce duce la creșterea în greutate. Ele sunt, de asemenea, legate de niveluri mai ridicate de trigliceride, ceea ce poate duce la boli de inimă. Ingredientul lor principal este, de obicei, făina albă, care poate crește glicemia și poate stimula senzația de foame. Toate aceste ”răsfățuri” onțin grăsimi săturate și trans care cresc colesterolul, blochează arterele, dar și zahăr în exces care predispune la apariția diabetului. Prepară în casă plăcintă cu brânză degresata, biscuiți sau prăjituri din făînă integrală, înghețată din iaurt degresat și fructe proaspete.

8. Ronțăielile de tipul chipsuri, covrigei, sărățele, biscuiți, etc.

Conțin grăsimi de tip trans, considerate unele dintre cele mai periculoase – nu doar cresc colesterolul, ci îți afectează și ficatul. Preferă popcornul făcut în casă cu o linguriță de ulei, este mult mai sănătos decât cel gata preparat din comerț. Servește gustări nutritive și sănătoase din fructe uscate, nuci, alune, migdale, caju crude – atenție însă la cantitate dacă ai  probleme cu greutatea în exces – 15 grame înseamnă o porție de 100 de calorii.

9. Excesul de sare 

Duce la hipertensiune, boli de inimă. Nu săra excesiv mâncarea, nu folosi condimente cu sare, conserve sau alimente afumate. Dă  savoare mâncărurilor folosind condimente și ierburi aromate din plin. Îți oferă, în plus, o mulțime de antioxidanți în dietă!

10. Băuturile carbogazoase și alcoolul

Cantități mici de zahăr adăugat nu sunt atât de dăunătoare, dar o doză de suc are mai mult zahăr adăugat decât recomandă experții pentru o zi întreagă. Consumatorii de suc tind să se îngrașe mai mult și sunt mai predispuși să fie obezi și să dezvolte diabet de tip 2, hipertensiune arterială și boli de inimă. Și, chiar dacă studiile încă sunt limitate în ceea ce privește băuturile dietetice, unele cercetări le leagă de creșterea în greutate și de accidente vasculare cerebrale.

Așadar, băuturile carbogazoase conțin doar calorii goale, non-nutritive, coloranți, conservanți și E-uri, care nu sunt altceva decât otravă pentru corp și ficat. Se permite ocazional consumarea a 330 ml de bere sau 125ml de vin sau 40 ml tărie. Bea apă plata sau minerală cu lămâie și mentă, ceaiuri de orice fel,  neîndulcite, compoturi fără zahăr, cafea cu lapte degresat.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

Food Consumption and its impact on Cardiovascular Disease: Importance of Solutions focused on the globalized food system 

Prevention of heart attack 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0