Test pentru inimă: în cât timp urci scările?

Urcarea a patru rânduri de scări în mai puțin de un minut și jumătate indică o bună sănătate a inimii, potrivit cercetărilor prezentate la un congres științific al Societății Europene de Cardiologie (ESC).

Testul scărilor este o modalitate la îndemână de a verifica sănătatea inimii, afirmă autorii acestor cercetări. Dacă îți ia mai mult de un minut și jumătate să urci patru rânduri de scări, starea ta de sănătate nu este în parametrii normali și ar fi o idee bună să mergi la medic, subliniază aceștia.

Capacitatea de efort, strâns legată de sănătatea inimii

Acest studiu a fost realizat pentru a examina relația dintre o activitate zilnică, de exemplu urcatul scărilor, și rezultatele obținute la testarea efortului într-un laborator. Ideea a fost de a găsi o metodă simplă și ieftină de evaluare a sănătății inimii, care să poată ajuta medicii să trieze pacienții pentru examinări mai ample.

Studiul a inclus 165 de pacienți simptomatici îndrumați pentru testarea efortului fizic din cauza bolii coronariene cunoscute sau suspectate. Simptomele acestei afecțiuni includ dureri în piept sau dificultăți de respirație în timpul efortului.

Participanții au mers sau au alergat pe o bandă de alergare, crescând treptat intensitatea și continuând până la epuizare. Capacitatea de exercițiu a fost măsurată ca echivalenți metabolici. După ce s-au odihnit 15-20 de minute, pacienții au fost rugați să urce patru rânduri de scări (60 de trepte) într-un ritm rapid, fără oprire, dar și fără alergare, iar cercetătorii au înregistrat timpul scurs.

Autorii studiului au analizat relația dintre capacitatea de exercițiu (MET) din timpul testării pe banda de alergare și timpul necesar pentru a urca patru rânduri de scări. Pacienții care au urcat scările în mai puțin de 40 până la 45 de secunde au obținut mai mult de 9-10 MET.

Studiile anterioare au arătat că 10 MET în timpul unui test de efort este legat de o rată scăzută a mortalității (1% sau mai puțin pe an sau 10% în 10 ani). În schimb, pacienții cărora le-a luat 1,5 minute sau mai mult pentru a urca scările au obținut mai puțin de 8 MET, ceea ce se traduce printr-o rată a mortalității de 2-4% pe an sau 30% în 10 ani.

În timpul testului pe banda de alergare, cercetătorii au generat, de asemenea, imagini ale inimii pentru a evalua funcția sa în timpul exercițiului. O inimă care funcționează normal în timpul exercițiului fizic indică o probabilitate scăzută de boală a arterelor coronare.

Apoi, au comparat aceste descoperiri cu rezultatele din timpul urcării scărilor. Aproximativ 58% dintre pacienții care au finalizat urcarea scărilor în mai mult de 1,5 minute au avut funcții cardiace anormale în timpul examinării pe banda de alergare. În schimb, doar 32% dintre cei care au urcat scările în mai puțin de un minut au avut funcții cardiace anormale în timpul examinării pe bandă.

Cercetătorii au remarcat că această corelație dintre timpul obținut pe scări și capacitatea de exercițiu ar fi similară în populația generală. Dar ratele corespunzătoare de mortalitate și funcție cardiacă evaluată prin imagistică ar fi mai favorabile decât pentru pacienții cu simptome și boli suspectate sau confirmate ale arterelor coronare.

Cum poți preveni bolile de inimă prin alimentație?

Obiceiurile alimentare pot fi greu de schimbat, dar ce și cât ce mâncăm contează enorm când vine vorba de sănătatea inimii. Ce poți face?

Controlează dimensiunea porțiilor

Cât mănânci este la fel de important precum ce anume mănânci. Supraîncărcarea farfuriei și consumul de alimente până când te simți extrem de plin poate duce la un aport de calorii mai mare decât ai nevoie.

Folosește o farfurie sau un bol mic pentru a controla mai bine porțiile. Dacă știi că îți place să vezi mâncare multă în farfurie, pune pe ea o cantitate mare de alimente cu conținut scăzut de calorii și bogate în nutrienți, adică legume neamidonoase. Pune porții mai mici de alimente bogate în calorii și cu conținut ridicat de sare și zahăr. Această strategie ajută și la sănătatea inimii, și la a avea o talie mai subțire.

Mănâncă mai multe legume și fructe

Legumele și fructele sunt surse excelente de vitamine și minerale. Sunt, de asemenea, sărace în calorii, bogate în fibre dietetice și conțin substanțe care pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare. Consumul mai mare de fructe și legume ajută la micșorarea consumului de alimente bogate în calorii și grăsimi, cum ar fi carnea și brânzeturile.

Consumă cereale integrale

Chiar dacă toată viața ai mâncat pâine albă, dacă vrei să ai o inimă mai sănătoasă alege să consumi cu preponderență cereale integrale (pâine integrală, paste integrale, orez brun). Acestea sunt bogate în fibre și alți nutrienți care joacă un rol în reglarea tensiunii arteriale și a sănătății inimii. Fii curios și în legătură cu alte cereale pe care poate nu le-ai consumat niciodată, cum ar fi ovăzul sau hrișca.

Limitează grăsimile nesănătoase

Limitarea cantității de grăsimi saturate și trans pe care le consumi este un pas important pentru reducerea colesterolului din sânge și reducerea riscului de boli coronariene. Un nivel ridicat de colesterol din sânge poate duce la acumularea de plăci în artere (ateroscleroză), care poate crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Poți reduce cantitatea de grăsimi saturate din dietă eliminând grăsimea de pe carne (sau cumpărând direct carne slabă), consumând mai puțin unt sau untură la gătit și evitând chipsurile, prăjiturile și fursecurile din comerț. În schimb, adaugă în mâncare ulei de măsline și consumă pește gras, avocado și nuci. De asemenea, poți lua și suplimente alimentare cu acizi grași Omega-3.

Alege proteine slabe

Carnea slabă, de pasăre și de pește, produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi și ouăle sunt unele dintre cele mai bune surse de proteine. Nu prăji carnea și nu consuma pielea de găină și pui, deoarece aceasta este cea mai bogată în grăsimi.

Leguminoasele - fasole, mazăre, năut și linte - sunt, de asemenea, surse bune de proteine și conțin mai puține grăsimi. De asemenea, nu conțin colesterol, făcându-le înlocuitori buni pentru carne (poți încerca, de exemplu, să-ți faci acasă burgeri de fasole sau de năut pe care să-i mănânci cu chifle integrale, legume proaspete și murate și un sos ușor de iaurt grecesc cu usturoi).

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Society of Cardiology - EACVI - Best of Imaging 2020
https://www.escardio.org/Congresses-&-Events/EACVI-Congress

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI