Factorii de risc in cardiopatia ischemica
Cardiopatia ischemică (numită și boală arterială coronariană sau, pe scurt, boală coronariană) este o afecțiune gravă, rezultatul depunerii plăcii ateromatoase în interiorul arterelor. De aceea, e bine să știi care sunt factorii de risc pentru această afecțiune.
Arterele, vase de sânge importante, sunt inițial elastice, însă pe măsură ce placa ateromatoasă se depune pe pereții interiori, arterele devin mai rigide și se îngustează. Din cauza acestei îngustări, circulația sângelui către mușchiul inimii este îngreunată și inima nu mai primește suficient oxigen.
Cel mai adesea, cardiopatia ischemică cauzează apariția anginei pectorale (durerea în piept), dispnee sau dificultate în respirație, precum și infarct miocardic, numit și atac de cord. La nivel mondial, boala cardiacă ischemică¹ afectează aproximativ 126 de milioane de persoane, iar prevalența este în creștere mai ales în țările est-europene.
Care sunt factorii care contribuie la dezvoltarea cardiopatiei ischemice?
Mai mulți factori pot crește riscul de cardiopatie ischemică, unii modificabili, alții, nu. Iată care sunt factorii modificabili, asociați cu stilul de viață al unei persoane:
Fumatul
Unul dintre factorii modificabili (deci pe care fiecare dintre noi îi poate înlătura) care cresc riscul de boală coronariană este fumatul. Acest obicei poate să crească inflamația din organism și să provoace mai multe depuneri de colesterol în arterele coronare.
O femeie care fumează 20 de țigarete pe zi are un risc de 6 ori mai mare să dezvolte cardiopatie ischemică, în comparație cu o femeie care nu a fumat niciodată. Un bărbat care fumează în mod regulat are un risc de trei ori mai mare de a dezvolta cardiopatie ischemică, în comparație cu un bărbat care nu a fumat niciodată.
Hipertensiunea și hipercolesterolemia
Hipertensiunea necontrolată (sau valorile mari ale tensiunii arteriale) determină arterele să se îngroașe și să se îngusteze, reducând fluxul de sânge. Hipercolesterolemia (valorile mari ale colesterolului) crește riscul ca placa ateromatoasă să se depună pe pereții arterelor, iar acest lucru crește probabilitatea ca ateroscleroza să apară la acei pacienții cu colesterol crescut.
Sedentarismul și alimentația nesănătoasă
Lipsa de activitate fizică îți poate crește riscul de cardiopatie ischemică și la fel se întâmplă și în cazul alimentației nesănătoase (consum regulat de cărnuri procesate, grăsimi trans și alimente de tip fast food).
Stresul
Și stresul emoțional pe termen lung este asociat cu degradarea arterelor.
Sindromul metabolic
Componentele sindromului metabolic, cum sunt diabetul de tip 2 și obezitatea, sunt asociate cu un risc mai mare de a dezvolta cardiopatie ischemică.
Factorii de risc care nu sunt asociați cu stilul de viață al pacientului
Unii factori de risc pentru cardiopatia ischemică pot să nu aibă legătură cu stilul de viață al unei persoane.
Vârsta
Vârsta este unul dintre factorii de risc nemodificabili pentru cardiopatia ischemică. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, crește și riscul de boală coronariană.
Genul
Un altul dintre factorii nemodificabili este și genul unei persoane. Bărbații au un risc mai mare de a dezvolta cardiopatie ischemică, deși riscul pentru femei este în continuare semnificativ, în special după menopauză.
Istoricul familial
Dacă ai un părinte sau un frate care a dezvoltat cardiopatie ischemică înainte de vârsta de 60 de ani, acest lucru îți crește și ție riscul de a face o boală coronariană.
Nivelurile mari de homocisteină
Unele studii au găsit o asociere între nivelurile mari ale homocisteinei și incidența mai mare de cardiopatie ischemică.
Nivelurile mari de fibrinogen
Când fibrinogenul, o proteină implicată în procesul de coagulare a sângelui, este în exces, poate încuraja aglomerarea plachetelor sangvine, rezultând în formarea cheagurilor de sânge.
Nivelurile mari de lipoproteina (a)
Studiile arată că și valorile mari ale lipoproteinei (a) sau Lp (a) sunt un factor de risc genetic pentru cardiopatia ischemică. În unele studii s-a observat că există o asociere continuă între concentrațiile lipoproteinei (a) și riscul cardiovascular, cu efecte implicite când lipoproteinele cu densitate mică (LDL-colesterol) au și ele valori ridicate.
Ce îți crește riscul de ateroscleroză?
Cum spuneam, depunerile de plăci de aterom fac ca arterele să se îngusteze, reducând fluxul de sânge către mușchiul inimii, procesul fiind cunoscut sub numele de ateroscleroză. Riscul de ateroscleroză crește semnificativ dacă fumezi, dacă ai hipertensiune arterială, nivelul colesterolului crescut, nu faci mișcare în mod regulat sau ai diabet.
Alți factori de risc pentru a dezvolta ateroscleroză pot fi:
- supragreutatea (ai câteva kilograme în plus) sau obezitatea (ai multe kilograme în plus)
- un istoric familial de boală arterială coronariană (riscul crește dacă ai o rudă de gen masculin, cu vârsta sub 55 de ani, sau o rudă de sex feminin, cu vârsta sub 65 de ani care suferă de cardiopatie ischemică).
Cum contribui la prevenirea cardiopatiei ischemice?
Te străduiești să ai o dietă echilibrată
Nimeni nu poate mânca sănătos tot timpul, însă fiecare dintre noi se poate strădui ca mesele de zi cu zi să fie cât mai hrănitoare. Pentru a contribui la prevenirea cardiopatiei ischemice, mesele ar trebui bazate pe legume, fructe, leguminoase, proteine slabe și grăsimi sănătoase (ulei nerafinat sau presat la rece, nuci, avocado) și să se consume mai rar grăsimi care duc la creșterea colesterolului (unt, untură, carne grasă, brânzeturi grase).
Ești mai activ fizic
Mișcarea efectuată regulat face inima și sistemul circulator mai eficiente, scade nivelul colesterolului și ajută la menținerea tensiunii arteriale la un nivel sănătos. Orice exercițiu aerobic, cum ar fi mersul pe jos, înotul și dansul, face ca inima să lucreze mai mult și o menține mai sănătoasă.
Te menții la o greutate sănătoasă
Alimentația potrivită și activitatea fizică te ajută să rămâi la o greutate corporală normală. Medicul de familie sau o asistentă medicală te poate ajuta să calculezi greutatea ideală în raport cu înălțimea, forma corpului și vârsta pe care o ai. De exemplu, o persoană care are un IMC normal se poate afla la risc cardiovascular dacă are grăsime în zona abdominală.
Nu fumezi și nu bei alcool în exces
Dacă n-ai fumat niciodată, e foarte bine, dacă fumezi, e bine să încerci să renunți la acest viciu, pentru a duce o viață mai sănătoasă și mai lungă. Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei și provoacă majoritatea cazurilor de tromboză coronariană la persoanele sub 50 de ani.
Dacă nu bei alcool, este foarte bine, iar dacă bei, limitează-te la o porție pe zi (femeile) sau două porții (bărbații). În funcție de tipul de băutură, porția diferă: pentru bere, o porție înseamnă 330 ml, pentru vin, 150 ml, pentru o tărie, 40 ml.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS – Coronary heart disease
https://www.nhs.uk/conditions/coronary-heart-disease/causes/
Cureus - Global Epidemiology of Ischemic Heart Disease: Results from the Global Burden of Disease Study
https://www.cureus.com/articles/36728-global-epidemiology-of-ischemic-heart-disease-results-from-the-global-burden-of-disease-study
1. Studiul „Global Epidemiology of Ischemic Heart Disease: Results from the Global Burden of Disease Study”, apărut în Cureus (2020), 12(7): e9349. doi:10.7759/cureus.9349, autori: Khan M., Hashim M., Mustafa H., et al.
Te-ar mai putea interesa și...
