Alimente cu efect de protectie impotriva steatozei hepatice

Atât factorii genetici, cât și factorii de mediu, în special obiceiurile alimentare, au fost implicați în modularea rețelei complexe de semnale moleculare care conduc la steatoza hepatică non-alcoolică (non-alcoholic steatohepatitis – NASH). 

Ficatul este al doilea organ ca mărime din corpul uman și unul dintre cele mai importante organe pe care le avem. Acesta îndeplinește funcții multiple, cum ar fi eliminarea toxinelor dăunătoare, procesarea alimentelor, producerea bilei, menținerea nivelului de zahăr din sânge etc.

Ce este steatoza hepatică

Ficatul gras, cunoscut și sub numele de steatoză hepatică, apare atunci când grăsimea se acumulează în ficat. Prea multă grăsime în ficat provoacă inflamație care poate afecta ficatul. Consumul unei cantități mari de alcool, obezitatea, genetica, infecțiile etc., poate provoca boli ale ficatului gras, ducând în final la tumori hepatice și cancer la ficat. În astfel de situații, intervenția chirurgicală ar putea fi singura opțiune rămasă pentru a asigura supraviețuirea pacientului.

Una dintre cele mai bune modalități de a preveni astfel de afecțiuni este să urmezi o dietă care să cuprindă alimente care susțin un ficat sănătos.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Modificarea modului de viață este eficientă în tratamentul steatozei și inflamației hepatice, deși lipsesc dovezi privind efectele modificărilor stilului de viață asupra fibrozei.

Iată care sunt alimentele cu efect de protecție împotriva steatozei hepatice!

Fructe și legume de culoare roșie

Polifenolii naturali reprezintă o clasă largă de compuși fitochimici clasificați ca flavonoizi și non-flavonoizi. Antocianinele sunt flavonoide care sunt responsabile pentru culoarea albastră, purpurie și roșie a fructelor și legumelor, cum ar fi afine, căpșuni, cireșe, prune, struguri, portocale roșii și ceapa roșie. Studiile arată faptul că acestea reduc stresul oxidativ al hepatocitelor, prin stimularea răspunsului antioxidant. Recent, antocianinele au fost studiate pentru rolul lor în modularea homeostaziei lipidice în diferite țesuturi, inclusiv în ficat.

Vinul roșu

Quercetinul este un flavonoid care se găsește în principal în ceapa roșie, mere, fructe de pădure, citrice și vin roșu. Quercetinul are efect antioxidant la nivelul hepatocitelor. Interesant este faptul că aportul de quercetin reduce acumularea de grăsimi hepatice, stimulând omega-oxidarea acizilor grași.

Alimente cu frunze verzi

Compușii găsiți în spanac și alte legume cu frunze verzi pot ajuta la combaterea bolii ficatului gras.

Un studiu din 2021 a descoperit că consumul de spanac a scăzut în mod specific riscul de steatoză hepatică, posibil datorită polifenolilor diferiți care se găsesc în această legumă 1. Este important de menționat că studiul s-a concentrat pe spanacul crud, deoarece spanacul fiert nu a avut aceleași rezultate puternice. Acest lucru se poate datora faptului că în timpul gătirii scade conținutul de polifenoli și a activității antioxidante.

Multe studii epidemiologice au demonstrat o asociere între consumul de polifenoli naturali din fructe și legume și un risc scăzut de dezvoltare a bolilor cronice.

În afară de doză, o altă problemă este biodisponibilitatea variabilă, care pare să depindă de o varietate de factori, precum structura chimică, timpul de tranzit intestinal, microflora colonică și multe altele. Sunt necesare studii clinice bine concepute care să evalueze rezultatele histologice, pentru a stabili impactul polifenolilor nu numai asupra steatozei și inflamației, ci mai ales asupra fibrozei hepatice.

Anumite condimente, precum cimbrul

Luteolina este un flavonoid care este prezent în cimbru și în alte legume, inclusiv ceapă, broccoli și conopida. S-a demonstrat că luteolina reduce acumularea de lipide.

Struguri 

Resveratrolul este un compus polifenolic conținut în principal în struguri roșii, mure, alune și cacao. Resveratrolul exista în două forme izomerice: trans-resveratrolul, ce se găsește în mod natural în coaja de struguri și în sucul de struguri roșii, precum și Cis-resveratrolul, care este prezent în vinul roșu.

Turmeric

Curcumina este polifenolul responsabil pentru culoarea galbenă a curcumei (Curcuma Longa) care este conținută în turmeric, un condiment utilizat pe scară largă. 

Curcumina a fost studiată pentru proprietățile sale antioxidante și s-a dovedit a avea efecte pozitive asupra metabolismului ficatului. Curcumina a fost studiată, de asemenea, pentru efectele sale asupra steatozei hepatice și asupra tulburărilor metabolice asociate.

Iar concluzia specialiștilor este că dozele mari de curcumină – ingredientul activ din turmeric – ar putea reduce markerii leziunilor hepatice la persoanele cu boala ficatului gras.

Studiile care se concentrează pe suplimentarea cu turmeric arată că rădăcina acestui condiment poate scădea nivelul seric alanin aminotransferazei (ALT) și aspartat aminotransferazei (AST) - două enzime care sunt anormal de ridicate la persoanele cu boală hepatică grasă.

Usturoi

Această legumă nu numai că dă o aromă aparte preparatelor culinare, dar mici studii experimentale arată, de asemenea, că suplimentele cu pudră de usturoi pot ajuta la reducerea greutății corporale și a grăsimii la persoanele cu boală de ficat gras.

Într-un studiu recent din 2020, pacienții cu ficat gras care au luat 800 mg de pudră de usturoi pe zi timp de 15 săptămâni au observat reduceri ale grăsimii hepatice și niveluri de enzime îmbunătățite 2.

RECOMANDARILE EXPERTILOR
 

Când vine vorba de consumul de alimente întregi, un studiu din 2019 a constatat că consumul frecvent de usturoi crud a fost invers asociat cu boala de ficat gras la bărbații chinezi (dar nu și la femei).

Semințe de floarea-soarelui  

Semințele de floarea-soarelui sunt deosebit de bogate în vitamina E, un antioxidant adesea folosit în tratamentul bolii de ficat gras.

În timp ce majoritatea cercetărilor despre steatoza hepatică și vitamina E se concentrează pe suplimente, o porție de 100 de grame de semințe de floarea-soarelui are aproximativ 20 de miligrame de vitamina E, mai mult de 100% din valoarea zilnică recomandată.  

Cereale integrale

Alimentele din cereale integrale, bogate în fibre, cum ar fi fulgii de ovăz, sunt asociate cu un risc redus de boli legate de ficatul gras.

Studiile au arătat că o dietă nutritivă bogată în alimente bogate în fibre, cum ar fi ovăzul, este eficientă pentru cei cu steatoză hepatică și poate ajuta la reducerea nivelului de trigliceride.

Nuci

O dietă bogată în nuci este asociată cu o inflamație redusă, rezistență la insulină și stres oxidativ și o prevalență mai scăzută a steatozei hepatice.

Un studiu amplu din China a descoperit că consumul crescut de nuci a fost asociat în mod semnificativ cu un risc scăzut de ficat gras - iar această cercetare a descoperit că persoanele cu boală hepatică grasă care mănâncă nuci au teste funcționale hepatice îmbunătățite 3.

Pește gras

Peștii grasi precum somonul, sardinele, tonul și păstrăvul au un conținut ridicat de acizi grași Omega-3. Specialiștii sugerează că suplimentarea cu acizi grași Omega-3 poate aduce beneficii celor cu steatoză hepatică prin reducerea grăsimii hepatice, creșterea colesterolului HDL protector și scăderea nivelului de trigliceride.

De ce este dieta importantă în gestionarea ficatului gras


Oricum, dieta sănătoasă, echilibrată și pe bază de legume, fructe, cereale integrale și carne slabă, este cea care poate ajuta pacientul să combată steatoza hepatică, fie ea alcoolică ori non-alcoolică. Importanța regimului alimentar este extrem de mare în reducerea nivelului de grăsimi de la nivelul ficatului.

Ce alte modificări în stilul de viață ar trebui să mai facă pacienții cu ficat gras

Pe lângă dietă, se recomandă, de asemenea, și renunțarea la stilul de viață sedentar, responsabil și el pentru acumularea depozitelor de grăsime la nivel hepatic. E indicat să se practice cel puțin 30-40 de minute de activitate fizică de intensitate moderată, pe zi. 

Activitatea fizică se va alege în funcție de greutatea pacientului, precum și de afecțiunile asociate care îi pot limita mobilitatea – probleme articulare, la nivelul coloanei vertebrale și nu numai.

Cât de nocivă este obezitatea

Supraponderalitatea este un inamic important al ficatului, de aceea kilogramele în plus trebuie eliminate în cel mai scurt timp posibil. Un nutriționist și un antrenor de fitness ar putea ajuta pacientul să slăbească, dar și să adopte un stil de viață mai sănătos, ideal (și) pentru sănătatea ficatului.

Cunoaște-te mai bine

Dacă pacientul suferă de hiperlipidemie, acesta va urma tratamentul recomandat de medic, astfel încât să combată nivelul mare de colesterol și de trigliceride din sânge. Este important să nu se neglijeze tratamentul acesta, întrucât colesterolul mărit va favoriza steatoza hepatică.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul „Spinach consumption and nonalcoholic fatty liver disease among adults: a case–control study”, publicat în BMC Gastroenterol. 2021; 21: 196, autori: Ebrahim Mokhtari, Hossein Farhadnejad Ammar Salehi-Sahlabadi, Narjes Najibi, Mina Azadi, Farshad Teymoori
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8088717/#CR13
2 Studiul „Therapeutic Effects of Garlic on Hepatic Steatosis in Nonalcoholic Fatty Liver Disease Patients: A Randomized Clinical Trial”, publicat în Diabetes Metab Syndr Obes. 2020; 13: 2389–2397, autori: Davood Soleimani, Zamzam Paknahad și Mohammad Hossein Rouhani
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7354004/
3 Studiul „Oily fish, coffee and walnuts: Dietary treatment for nonalcoholic fatty liver disease”, publicat în World J Gastroenterol. 2015 Oct 7; 21(37): 10621–10635, autori: Vikas Gupta, Xian-Jun Mah, Maria Carmela Garcia, Christina Antonypillai și David van der Poorten
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4588084/

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0