Agitatia - semn al anxietatii sau al prezentei unei afectiuni?

Agitația este un sentiment de agravare sau neliniște generat de o provocare sau de o problemă medicală. Este normal ca oamenii să devină agitați uneori, mai ales din cauza stresului de zi cu zi de la muncă sau de la școală. Totuși, dacă te simți agitat constant sau dacă observi destul de des că ai o stare de agitație fără motiv ar fi indicat să îți faci o programare la medicul de familie.

Agitația este o stare de nervozitate, anxietate sau neliniște emoțională intensă. Când cineva este agitat emoțional, nu poate sta liniștit sau concentrat pe ceea ce are de făcut. În acest articol discutăm despre cauzele mai des întâlnite ale problemei, dar și despre afecțiunile care pot avea ca simptom o stare de agitație.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apare agitația?

Agitația este o senzație pe care toată lumea a simțit-o cel puțin o dată în viață, deci este o emoție firească, iar în majoritatea cazurilor, dacă apare rar, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Cauzele frecvente ale agitației sunt stresul de la muncă sau de la școală, pierderea unei persoane dragi, o boală sau sindromul burnout (suprasolicitatea profesională).

Când este de scurtă durată, agitația nu duce la complicații. Totuși, există și anumite probleme medicale care pot cauza o stare de agitație, cum ar fi tulburările anxioase, tulburările care afectează echilibrul hormonal sau unele boli mintale, precum tulburarea bipolară ori schizofrenia. În cazuri rare, o tumoare pe creier poate cauza schimbări de atitudine sau dispoziție, precum agitația neprovocată. Copiii autiști pot la rândul lor să devină agitați dacă sunt înconjurați de factori care provoacă neliniște, precum culori aprinse ori sunete puternice.

Agitația este adesea asociată cu tulburările de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică sau tulburarea obsesiv-compulsivă.
Unele tulburări psihotice, cum ar fi schizofrenia, pot provoca agitație, asociată cu comportamente și gânduri dezorganizate.
Persoanele care suferă de stres posttraumatic pot căpăta o stare de agitație ca răspuns la amintiri traumatice sau la situații care le amintesc de traumele anterioare.
Agitația poate fi un simptom comun al fazei maniacale a tulburării bipolare, caracterizată de energie excesivă, gânduri rapide și comportamente impulsiv-agresive.
Un somn agitat sau lipsa somnului pot duce la stări de agitație și neliniște în timpul zilei.
Unele substanțe, cum ar fi stimulantele (cocaina, amfetaminele) sau anumite medicamente, pot provoca agitație ca efect secundar.
Anumite probleme de sănătate precum febra, hipertiroidismul, infecțiile, afecțiunile neurologice sau sindromul de abstinență pot fi asociate cu stări de agitație.
Unele medicamente, cum ar fi antidepresivele, stimulanții sau medicamentele care afectează sistemul nervos central, pot avea ca efect secundar agitația.

Cum se diagnostichează agitația?

În timpul consultației, medicul va încerca să determine dacă agitația pacientului este provocată de o tulburare mintală sau de o altă problemă medicală. Medicul îi va adresa acestuia întrebări legate de istoricul medical și de stilul de viață, apoi ar putea preleva probe de sânge pentru a stabili nivelul hormonal.

Dacă medicul nu descoperă o boală fizică, va face o recomandare pentru un control la un specialist în sănătate mintală. Acesta din urmă va evalua simptomele pacientului și activitățile de zi cu zi pentru a stabili cauza agitației. În măsura în care cauzele agitației rămân necunoscute, alte analize aprofundate vor fi necesare, precum o tomografie computerizată la cap sau un test de imagistică prin rezonanță magnetică. De asemenea, medicul ar putea efectua o puncție lombară sau analize de urină.

Ce opțiuni de tratament există pentru agitație?

Agitația este adesea un simptom tratabil, însă trebuie urmată întocmai recomandarea specialistului. Tratamentul depinde de cauza subiacentă a agitației și poate varia în funcție de afecțiunea medicală sau psihiatrică diagnosticată. Iată câteva variante de terapie pentru diverse cauze ale agitației.

Dezechilibrele hormonale

Dacă o problemă medicală afectează echilibrul hormonal, acesta poate fi corectat cu ajutorul medicamentelor. În unele cazuri, tratamentul se poate extinde pe o lungă perioadă de timp. Acest tratament este prescris de obicei femeilor aflate la menopauză sau persoanelor cu dezechilibre ale glandei tiroide.

Tumoarea pe creier

Când e vorba de o stare de agitație cauzată de o tumoare pe creier, aceasta va fi tratată în funcție de dimensiunea și localizarea ei. Dacă tumoarea este prea dificil de extirpat chirurgical, medicii ar putea să opteze pentru monitorizarea atentă a dezvoltării ei. În unele cazuri, aceștia vor utiliza un tratament agresiv, precum chimioterapia, pentru a încerca să micșoreze tumoarea. Dacă aceasta poate fi extirpată în siguranță, medicul va îndruma pacientul către un chirurg pentru această procedură.

Bolile și tulburările mintale

Agitația cauzată de o boală mintală poate fi tratată prin terapie cognitiv-comportamentală. Într-o sesiune tipică de terapie, se vor evalua simptomele și se vor dezvolta modalități eficiente pentru a le gestiona. Dacă terapia nu funcționează în cazul unui pacient, acesta ar putea fi nevoit să ia medicamente (lorazepam, diazepam etc.) pentru a trata această stare de agitație. În funcție de caz, aceste medicamente vor fi prescrise pentru o perioadă îndelungată ori numai atunci când persoana se simte agitată.

Stresul

Agitația cauzată de stresul de la locul de muncă sau de la școală poate fi gestionată și prin exerciții de respirație profundă. Aceste exerciții pot ajuta persoana afectată de agitație să se calmeze, deoarece se va concentra asupra respirației, nu asupra situației care o face să se simtă agitată.

De asemenea, se pot încerca discuții, fie la școală, fie la serviciu, cu persoane care ar putea fi de ajutor. Dacă un angajat este suprasolicitat la locul de muncă, ar putea discuta acest aspect cu superiorul pentru a găsi o soluție. Dacă o persoană care are o funcție de conducere se confruntă cu stresul și agitația cronică ar trebui să-și revizuiască stilul de muncă, să se organizeze altfel, să delege sarcini etc.

Pentru unii oameni, meditația este o practică liniștitoare și relaxantă – eficace în combaterea agitației. De asemenea, meditația ajută cu precădere la prevenirea agitației. Poți căuta pe internet tehnici de meditație și îndrumări oferite de specialiști pentru a învăța cum să meditezi.

Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și somn adecvat, poate contribui la reducerea simptomelor de agitație. Dacă agitația este cauzată sau agravată de consumul de stimulanți, cum ar fi cofeina sau anumite medicamente, evitarea acestora poate fi benefică.

Remedii naturiste pentru agitație

Unele uleiuri esențiale, cum ar fi lavanda sau uleiul de portocală, au proprietăți calmante și pot fi folosite în aromaterapie pentru a calma o stare de agitație.
Ceaiurile din plante precum mușețelul, teiul sau valeriana au proprietăți relaxante și pot ajuta la reducerea anxietății și a agitației.
Băile calde sau dușurile cu apă caldă pot ajuta la relaxare și la calmarea stării de agitație.
Masajul poate avea un efect relaxant și poate, de asemenea, să fie de folos la reducerea tensiunii și a agitației.
Și ascultarea unor muzici relaxante sau a sunetelor naturii poate ajuta la calmarea stării de agitație și la inducerea unei stări de relaxare.

Ce complicații poate avea agitația?

Agitația poate duce la diverse complicații, dacă motivul nu este identificat și tratat corespunzător. Iată câteva dintre complicațiile potențiale asociate cu agitația:

Risc crescut de accidente

Persoanele agitate pot fi mai puțin atente și mai puțin coordonate, ceea ce crește riscul de accidente și vătămări fizice.

Agresiune și violență

O stare de agitație severă, permanentizată, poate duce la comportamente agresive și violente, ceea ce poate avea consecințe negative pentru persoana afectată și pentru cei din jur.

Dezordine comportamentală

Starea de agitație poate afecta negativ abilitățile cognitive și comportamentale ale unei persoane, ceea ce poate duce la dezorganizare și dificultăți în efectuarea activităților zilnice.

Tulburări de somn

Agitația persistentă poate duce la insomnie sau la un somn de slabă calitate, ceea ce la rândul său poate agrava simptomele de agitație.

Risc crescut de autorănire

Persoanele agitate pot avea tendința de a se răni pe sine, în special dacă agitația este legată de afecțiuni mintale severe, cum ar fi depresia sau tulburarea bipolară.

Impact social și profesional

Agitația cronică sau persistentă poate afecta relațiile sociale și profesionale ale unei persoane, ceea ce poate duce la izolare sau la dificultăți în menținerea unui loc de muncă.

Cum se poate preveni agitația?

Asigură-te că ai un program regulat de somn, o alimentație echilibrată și că faci exerciții fizice regulat. Un stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea echilibrului mintal și emoțional.
Învață tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi yoga, exercițiile de respirație sau alte tehnici de relaxare, pentru a diminua reacțiile de agitație când te pomenești în situații tensionate.
Limitează sau evită consumul de stimulente precum cofeina sau alte substanțe care pot amplifica starea de agitație, inclusiv alcoolul în exces.
Fă tot ce poți pentru ca mediul în care trăiești și lucrezi să fie organizat și confortabil.
Identifică situațiile sau factorii care declanșează agitația și dezvoltă strategii pentru a le aborda eficient.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Agitation
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493153/
NCBI - Treatment Options for Acute Agitation in Psychiatric Patients: Theoretical and Empirical Evidence
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6913952/
Studiul „Treatment Options for Acute Agitation in Psychiatric Patients: Theoretical and Empirical Evidence”, Cureus. 2019 Nov; 11(11): e6152. Published online 2019 Nov 14. doi: 10.7759/cureus.6152, apărut în Cureus. 2019 Nov; 11(11): e6152. Published online 2019 Nov 14. doi: 10.7759/cureus.6152, autori: Nicholas Zareifopoulos și George Panayiotakopoulos

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI