Recidiva biochimica dupa prostatectomia radicala

Cancerul prostatic este cea mai frecvent intalnita neoplazie in randul barbatilor si cea de-a doua cauza de deces prin cancer dupa cancerul pulmonar.

Prostatectomia radicala (adica indepartarea chirurgicala a prostatei) ramane principalul mijloc terapeutic in cancerele prostatice localizate, fiind utilizata de rutina, deja de multi ani si in Romania, cu un control oncologic excelent. Cu toate acestea, 20-40% dintre pacientii cu cancere localizate vor prezenta o recidiva biochimica postprostatectomie.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Antigenul specific prostatic (PSA) a fost utilizat ca principal element de detectie al bolii recurente. De-a lungul timpului, s-a demonstrat ca recidiva PSA are diverse semnificatii, in functie de o serie de factori, printre care scorul anatomopatologic Gleason, timpul de dublare al PSA, stadiul bolii, dar si statusul marginilor de rezectie. Din pacate, incercarea de standardizare a definitiei recidivei biochimice nu a ajuns in acest moment la un consens al expertilor la nivel mondial.

In ciuda lipsei consensului, PSA-ul ramane principalul instrument de masura a progresiei bolii dupa prostatectomie. Investigatiile imagistice conventionale sunt de utilitate discutabila in restadializarea precoce a  cancerului de prostata dupa prostatectomia radicala. In schimb, noile tehnici imagistice de tip PETcolina sau PETPSMA permit un diagnostic precoce al recidivei sugerate de recidiv biochimica.

Desi istoria naturala a recidivei biochimice dupa interventia chirurgicala curativa prezinta o variabilitate considerabila, este foarte importanta identificarea precoce a recidivei biochimice, dar si clinice pentru a identifica timingul corect de aplicare a strategiei terapeutice multimodale.

La ora actuala, se considera ca o valoare absoluta a PSA total de peste 0.2 ng/ml sugereaza instalarea recidivei biochimice. Timpul mediu de instalare al recidivei biochimice variaza intre 20 si 38 de luni. Desi recidiva biochimica survine adesea in primii 3 ani dupa prostatectomie, se justifica o urmarire mai de lunga durata, deoarece multi dintre pacienti pot recidiva chiar dupa 15 de ani de la momentul prostatectomiei.

Cresterea PSA este primul semn al progresiei de boala postprostatectomie. In nici un caz insa, cresterea PSA nu inseamna automat evolutie catre boala metastatica si mortalitate in decurs de ani de zile. Identificarea recidivei biochimice dupa terapia locala standard este importanta pentru identificarea esecului terapeutic si stabilirea terapiei de salvare.

Odata ridicata suspiciunea de recidiva biochimica, pasul urmator consta in efectuarea de investigatii imagistice de tipul RMN, scintigrafie osoasa si, mai importanta decat acestea, PET-colina sau PETPSMA, care identifica localizarea recidivei bolii, in functie de care se initiaza terapia de salvare.

Ce arata studiile despre recidiva biochimica la pacientii cu prostatectomie radicala

Oamenii de stiinta inca debat care este nivelul antigenului specific prostatic (PSA) dupa o prostatectomie radicala, un nivel care sa defineasca recurenta (recidiva) biochimica si care sa initieze radioterapia de salvare.

Unii experti spun ca radioterapia de salvare la un PSA mai mare de 0.2 ng/ml ar putea fi un tratament insuficient* pentru unii pacienti.

Dupa cat timp apare recidiva biochimica, potrivit studiilor?

Au fost efectuate studii de cohorta pe un grup de 293 de barbati cu PSA intre 0,1-0,19 ng/ml dupa prostatectomia radicala si pe un grup de 198 de barbati cu radioterapie de salvare. Barbatii au fost urmariti apoi de oamenii de stiinta, pe o perioada medie de 74,3 luni.

In primul grup, 281 de barbati au avut o progresie a valorii PSA, ajungand la peste 0,2 ng/ml si 27 de barbati au dezvoltat metastaze dupa o perioada medie de follow-up de 74,3 luni.

In al doilea grup, cercetatorii au observat ca pacientii cu o valoare PSA mai mare inainte de terapia de salvare (PSA mai mare sau egal cu 0,2 ng/ml) au avut un risc mai mare de progresie a bolii dupa radioterapia de salvare*.

Concluzia cercetatorilor a fost la momentul studiului (in 2017) ca vasta majoritate a pacientilor cu un PSA mai mare sau egal cu 0,1 ng/ml dupa prostatectomia radicala va progresa pana la un PSA mai mare sau egal cu 0,2 ng/ml. In consecinta, cercetatorii sugereaza un prag al PSA de 0,1 ng/ml pentru a defini recurenta / recidiva biochimica dupa prostatectomia radicala.

Sursa foto: Shutterstock

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Bibliografie:

* Studiul "Defining biochemical recurrence after radical prostatectomy and timing of early salvage radiotherapy : Informing the debate", septembrie 2017, Strahlentherapie und Onkologie, Budäus L, Schiffmann J, Graefen M, Huland H, Tennstedt P, Siegmann A, Böhmer D, Budach V, Bartkowiak D, Wiegel T.

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0