Adevărul neașteptat despre adolescenți și timpul petrecut în fața ecranelor

Nevoia constantă de interacțiune electronică poate părea o distracție nevinovată, dar studiile arată că tot mai mulți adolescenți devin dependenți de timpul petrecut în fața ecranului. În schimb, un nou studiu contestă ideea larg răspândită conform căreia mult timp în fața jocurilor video, calculatorului sau televizorului pot să fie nocive pentru adolescenți.

Un raport publicat de Common Sense Media a constatat că 50% dintre adolescenți se simt dependenți de dispozitivele lor mobile, iar 59% dintre părinți sunt de acord că și copiii lor sunt dependenți. Există, de asemenea, îngrijorare atât din partea părinților, cât și a copiilor cu privire la modul în care dispozitivele mobile le afectează viața de zi cu zi. O treime dintre familiile intervievate au recunoscut că se ceartă în mod regulat pe această temă. Dar mai mult decât certurile regulate despre utilizarea dispozitivelor mobile este pericolul și realitatea dependenței de ecran.

Ce este dependența de ecran?

Dependența de ecran este un tip de dependență comportamentală. Ca și dependența de droguri sau de alcool, dependențele comportamentale sunt motivate de sentimentele pe care le produc comportamentele. Dependențele comportamentale - utilizarea excesivă a internetului, jocurile de noroc, cumpărăturile, tulburările de alimentație - produc același tip de răspuns cerebral observat în cazul dependențelor de substanțe. Dependența de ecran stimulează sistemul de recompensă al creierului, rezultând o eliberare de dopamină, neurotransmițătorul care controlează centrele de plăcere și recompensă ale creierului. Deși nu intră în organism nicio substanță străină, persoana devine dependentă de sentimentele pe care le produce comportamentul.

Cei care se luptă cu dependențele comportamentale au nevoie să repete activitatea la nesfârșit pentru a se simți "normali", indiferent de modul în care comportamentul le afectează negativ viața. Simptomele de sevraj ale unei dependențe de ecran pot provoca agitație, insomnie, schimbări extreme de personalitate și iritabilitate. În unele cazuri, dependențele de ecran pot duce la depresie clinică și chiar la gânduri de sinucidere.

Citește și Învață-ți copiii să folosească tehnologia într-un mod sănătos

Studiul care contestă ideea răspândită despre timpul petrecut în fața ecranelor

Studiul a analizat datele Youth Risk Behavior Survey din 2013, la care au participat adolescenți din Florida, cu vârsta medie de 16 ani. Studiul a arătat că există o legătură mică între perioadele mari petrecute în fața ecranelor și riscul sporit de depresie, delincvență și performanță școlară slabă.

Mai exact, timpul petrecut în fața ecranelor a influențat doar cu 0,49% rata de delincvență, cu 1,7% simptomele de depresie și cu 1,2% media notelor obținute la școală. Nu a existat nicio asociere între timpul petrecut în fața ecranelor și condusul riscant, relațiile sexuale riscante, abuzul de substanțe sau tulburările de alimentație.

„Deși e posibil ca mesajul „totul cu moderație” să fie mai productiv, atunci când discutăm cu părinții timpul petrecut în fața ecranelor, rezultatele noastre nu sprijină accentul pus pe timpul petrecut în fața ecranelor ca măsură preventivă pentru problemele comportamentale ale tinerilor” a precizat autorul studiului, Christopher Ferguson, de la Universitatea Stetson din Deland. Studiul a fost publicat online recent în revista Psychiatric Quarterly.

Cum ești cu stima de sine?

Academia Americană de Pediatrie a renunțat recent să mai recomande ca timpul petrecut de tineri în fața ecranelor să se limiteze la două ore pe zi. Mai degrabă decât să stabilească niște limite stricte cu privire la timpul petrecut online, în fața televizorului sau jucând jocuri video, părinții ar trebui să se concentreze mai mult pe folosirea în mod pozitiv a timpului petrecut în fața ecranelor, cum ar fi studiul, a sugerat Ferguson într-o ediție a revistei.

„Ecranele de tot felul fac din ce în ce mai mult parte din viața de zi cu zi, fie că se referă la educație, muncă, socializare sau organizare personală” a spus acesta. „E posibil ca stabilirea unor limite stricte privind timpul petrecut în fața ecranelor să nu ne permită să ținem pasul cu multitudinea de situații în care ecranele au devenit esențiale în societatea de astăzi” a concluzionat acesta.

Citește și 10 probleme care îi frământă pe adolescenți de la acnee, la creșterea în înălțime

Motive pro și contra pentru timpul petrecut în fața ecranului

Pe măsură ce societatea devine din ce în ce mai digitală, este dificil să știi cât de mult este prea mult atunci când vine vorba de adolescenți și de timpul petrecut în fața ecranului. Tabletele pentru munca școlară, telefoanele mobile, jocurile pe calculator, sistemele de jocuri și televizorul, toate acestea se adaugă la faptul că adolescenții și copiii își petrec majoritatea timpului conectați la un dispozitiv. Dar timpul petrecut în fața ecranului nu este în totalitate rău, iar înțelegerea motivelor din spatele tehnologiei poate ajuta părinții să facă alegeri în cunoștință de cauză cu privire la ce dispozitive și programe folosesc copiii lor. Common Sense Media plasează diferitele tipuri de utilizări în următoarele patru categorii:

Consumul pasiv: vizionarea televizorului, cititul și ascultarea de muzică.
Consum interactiv: jocuri și navigare pe internet.
Comunicare: videocall și utilizarea rețelelor sociale.
Crearea de conținut: utilizarea dispozitivelor pentru a crea artă digitală sau muzică.

În mod clar, anumite tipuri de timp petrecut în fața ecranului sunt mai productive și mai educative decât altele. Dar petrecerea unui număr prea mare de ore pe site-urile de socializare, pe chat-ul video, pe internet, pe mesaje text și pe anumite tipuri de jocuri poate duce la reducerea timpului petrecut cu prietenii și familia, la probleme legate de imaginea de sine, la incapacitatea de a interacționa bine cu ceilalți și la hărțuire.

Noi orientări privind timpul petrecut în fața ecranului

Având în vedere diferitele tipuri de timp petrecut în fața ecranelor și motivele pentru care adolescenții sunt mai implicați în mediul digital ca niciodată, Academia Americană de Pediatrie (AAP) a modificat recent orientările privind timpul petrecut în fața ecranelor. Noile orientări sunt menite să le dea părinților posibilitatea de a face alegeri sănătoase pentru copiii și familiile lor. Pe lângă elaborarea unui plan media de familie care să ia în considerare nevoile de sănătate, educație și divertisment ale fiecărui copil și ale familiei în ansamblu, AAP a creat următoarele orientări pentru stabilirea limitelor de timp petrecut în fața ecranului pentru copii și adolescenți:

Copii cu vârsta mai mică de 18 luni - Evitați utilizarea mediilor cu ecran, cu excepția chat-ului video.
Copii între 18 și 24 de luni - Părinții cu copii din această grupă de vârstă care doresc să introducă zona digitală ar trebui să aleagă programe de calitate și să le urmărească împreună cu copiii lor pentru a-i ajuta să înțeleagă ce văd.
Copii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani - Limitați utilizarea ecranului la 1 oră pe zi de programe de calitate. Părinții ar trebui să vizioneze media împreună cu copiii pentru a-i ajuta să înțeleagă ceea ce văd și să aplice acest lucru la lumea din jurul lor.
Copii și adolescenți cu vârste de 6 ani și mai mari - Impuneți limite consistente privind timpul petrecut folosind mass-media și tipurile de mass-media și asigurați-vă că mass-media nu ia locul somnului adecvat, al activității fizice și al altor comportamente esențiale pentru sănătate.
Desemnați împreună momente fără media, cum ar fi cina sau condusul, precum și locuri fără dispozitive media în casă, cum ar fi dormitoarele.
Comunicați în mod constant despre modul de navigare și siguranța online, inclusiv despre tratarea celorlalți cu respect online și offline.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Screen time and early adolescent mental health, academic, and social outcomes in 9- and 10- year old children: Utilizing the Adolescent Brain Cognitive Development ℠ (ABCD) Study” - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34496002/
“The Differential Impact of Screen Time on Children's Wellbeing” - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34501733/

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și