Cum recunosti o toxiinfectie alimentara

Bolile diareice infecțioase reprezintă a doua cauză de mortalitate și morbiditate în întreaga lume și au un impact economic crescut. Diareea infecțioasă este o stare patologică produsă de diferite bacterii, virusuri, fungi, paraziți care se manifestă prin eliminarea de materii fecale moi sau lichide, de cele mai multe ori însoțite de grețuri, vărsături și crampe abdominale.

Intoxicațiile alimentare se diferențiază de diareea infecțioasă prin apariția bruscă a manifestărilor digestive la toate persoanele care au consumat un aliment considerat suspect într-un interval de timp care se poate întinde de la câteva minute până la mai multe ore. Îmbolnăvirile pot să apară atât în focare epidemice, cât și izolate, și sunt cauzate atât de germenii care infestează alimentul, cât și de toxinele care pot fi prezente.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Este important de menționat că nu toate bacteriile prezente în produsele alimentare sunt dăunătoare. Cu siguranță știi de speciile de bacterii esențiale în producerea de produse lactate, precum chefirul. Totuși, ce trebuie să reții este că produsele din carne de pasăre și carnea nu sunt sterile atunci când le cumperi. De altfel, nici ouăle nu sunt sterile. Asta înseamnă că depozitarea, manipularea și tehnica de gătire corespunzătoare sunt esențiale în prevenirea bolilor transmise prin alimente.

Cele mai frecvente toxiinfecții alimentare sunt produse de diverse specii de Salmonella, E. coli, Bacillus cereus, Campylobacter, stafilococi și ocazional de clostridii (botulismul).

Sursa de infecție poate să varieze

Surse de infecție pot fi atât persoanele bolnave sau purtătorii de germeni care nu au simptome, cât și animalele bolnave, prin lapte sau carne, dar și prin dejecțiile lor care pot contamina mediul ambiant.
Cele mai frecvent implicate în contaminare sunt carnea și preparatele din carne (tocături, mezeluri) de origine porcină, bovină sau aviară, icrele, peștele și preparatele din pește; ouăle (mai ales cele de rață), precum și diferite produse care conțin proteine de origine animală (maioneza, laptele și derivatele din lapte, preparatele de cofetărie sau patiserie). Mai rar, germenii responsabili contaminează alimentele vegetale, cum ar orezul fiert și păstrat mai mult timp (Bacillus cereus), cartofii, fasolea sau conservele de legume. Alimentul ingerat implicat conține germeni vii și uneori toxine.

Germenii pot contamina alimentele încă de la sursă, cum ar fi în cazul laptelui de vacă infectat cu stafilococi atunci când vacile suferă de mastită acută sau în cazul ouălor de rață infectate încă din stadiul formării lor. 

De asemenea, alimentele se contaminează când sunt păstrate necorespunzător, la temperaturi nepotrivite, mai ales în sezonul cald sau când este mai facil accesul muștelor sau al rozătoarelor; în cursul preparării, din cauza mâinilor murdare sau, în cazul stafilococului, prin contaminare de la leziuni deschise la nivelul mâinilor sau din vestibulul nazal prin picături de secreții de la purtătorii nazo-faringieni.

Nu orice aliment poate să provoace o toxiinfecție alimentară. Cele mai frecvent implicate sunt alimentele bogate în proteine, pe când hidrocarbonații și grăsimile pure pot produce îmbolnăviri doar arareori. De exemplu, stafilococul patogen se multiplică frecvent în brânza sărată, mai puțin în brânzele fermentate industrial și niciodată în murăturile sărate.

Cum se manifestă intoxicația alimentară și când apar primele semne

Așa cum am menționat mai sus, unii germeni te pot îmbolnăvi în câteva ore de la ingerarea alimentului infectat. În alte situații, primele semne de îmbolnăvire apar la câteva zile. Mai trebuie să știi și că anumite simptome ale toxiinfecțiile alimentare se aseamănă cu simptomele gripei. De aceea, este important să se facă o diferențiere între toxiinfecția alimentară și gripă.

Semnele care anunță o posibilă infecție alimentară pot să debuteze oricând între patru ore și șapte zile după ingerarea unui produs alimentar contaminat. Iar acestea pot să țină între 24 de ore și o săptămână.

În plus, bacteriile patogene pot să provoace complicații la anumite persoane. De exemplu, din categoria de risc fac parte sugarii, copiii, femeile însărcinate și adulții în vârstă. Însă și pacienții cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi persoanele cu HIV/SIDA, diabet, cancer, boli de rinichi sau pacienții cu transplant pot fi, de asemenea, mai susceptibili la bolile de origine alimentară.  

Când apar simptomele    Simptome         Surse comune de îmbolnăvire
30 de minute până la 8 ore   Diaree apoasă, greață, crampe stomacale, vărsături, febră și frisoane Crustacee crude sau insuficient gătite,cu precădere stridii
(bacteria Vibrio)
 
6 până la 24 de ore Diaree, crampe stomacale care țin mai puțin de 24 de ore

Carne, carne de pasăre, sosuri și alte alimente gătite în loturi mari și păstrate la o temperatură necorespunzătoare
(bacteria Clostridium perfringens)

6 ore până la 6 zile Diaree (poate fi cu sânge), febră, crampe abdominale, vărsături
Pui, curcan și alte tipuri de carne crudă sau insuficient gătită; ouă; lapte nepasteurizat (crud)
(bacteria Salmonella)
 
30 de minute până la 8 ore Greață, vărsături, crampe abdomninale, diaree Alimente care nu sunt gătite imediat după ce sunt preparate, cum ar fi felii de carne, budinci, produse de patiserie 
(intoxicație alimentară cu stafilococ)
 
3 până la 4 zile

Crampe stomacale severe, diaree (de regulă cu sânge), vărsături

Până la 10% dintre persoanele diagnosticate cu E. coli dezvoltă o problemă de sănătate care îi poate pune viața în pericol numită sindrom hemolitic uremic
 

Carne tocată crudă sau insuficient gătită, lapte  nepasteurizat, legume crude (cum ar fi salata verde), varza crudă și apa contaminată
(Bacteria E. coli)
 
2 săptămâni

Febră, dureri musculare și oboseală, dureri de cap, gât înțepenit, confuzie, pierderea echilibrului și convulsii

Persoanele care sunt însărcinate: infecțiile în timpul sarcinii pot duce la avort spontan, naștere cu un făt mort, naștere prematură sau infecție care pune viața în pericol a nou-născutului. 


Brânzeturi moi, pepeni galbeni, hot dog, pește afumat și lapte crud (nepasteurizat) (bacteria Listeria sp.)
 
2 până la 5 zile
 
Diaree cu sânge, febră, crampe stomacale
 
Păsări de curte crude sau insuficient gătite, lapte crud (nepasteurizat), apă contaminată, animale de companie (inclusiv pisici și câini) (bacteria Campylobacter)
18 până la 36 de ore Dificultăți la înghițire, slăbiciune musculară, vedere dublă sau încețoșată, pleoape căzute, vorbire neclară și dificultăți în mișcarea ochilor  Alimente conservate sau fermentate necorespunzător (Clostridium botulinum (Botulism)
12 până la 48 de ore Diaree, vărsături, greață, dureri de stomac. Mai pot să apară și febră, dureri de cap și dureri de corp. Legume cu frunze verzi, fructe proaspete, crustacee (cum ar fi stridiile crude), apă contaminată, persoană infectată, suprafețe în contact care au virusul pe ele
(Norovirus)
 

Calea de transmitere este prin ingerarea alimentelor contaminate

Ingestia alimentelor fără o preparare termică prealabilă sporește enorm riscul de toxiinfecții alimentare. Modul de îmbolnăvire se face prin ingerarea de alimente contaminate sau a toxinelor acestora și numai ingestia unor mari cantități de bacterii declanșează apariția manifestărilor de toxiinfecție alimentară.

Cum se tratează toxiinfecția alimentară

Toxiinfecția alimentară este în general o boală autolimitată, organismul eliminând singur și rapid germenii și produsele lor. Tocmai de aceea, antibioticele nu sunt indicate în formele de îmbolnăviri comune, ele sunt utile doar în formele severe de boală și în cazul pacienților cu imunitate deficitară. Uneori antibioticele pot agrava simptomele prin dezechilibrarea florei intestinale.

Cele mai importante sunt măsurile igienico-dietetice, hidratarea corespunzătoare și administrarea de antivomitive, antialgice și antidiareice. Sunt contraindicate medicamentele care opresc tranzitul intestinal, deoarece astfel se permite stagnarea agenților patogeni și a toxinelor în tractul digestiv. 

Dieta este extrem de importantă, ea trebuie să asigure un aport corespunzător de lichide și săruri minerale (apă, banane, orez, pâine prăjită); se pot folosi săruri de rehidratare hidroelectrolitică și produse de tip probiotice pentru refacerea florei intestinale. Nu se consumă alcool, cafea, mâncăruri grase și picante și se evită fumatul. În plus, se recomandă odihnă la pat în ziua respectivă, pentru refacerea organismului.

Când trebuie să ajungi de urgență la medic

Este vital să ajungi de urgență la doctor dacă te confrunți cu simptome severe, precum: 

  • Diaree cu sânge
  • Diaree care durează mai mult de 3 zile
  • Febră mare (temperatura peste 38°C)
  • Ai vărsături foarte dese  
  • Prezinți semne de deshidratare, care includ lipsa urinii, gura și gâtul sunt uscate sau ai senzația de amețeală atunci când stai în picioare

Ia legătura cu medicul și dacă ești gravidă și ai febră ori dacă ai alte simptome asemănătoare gripei. Unele infecții ușoare pot favoriza apariția complicațiilor în sarcină. 

Ce complicații poate da o infecție alimentară

De cele mai multe ori, infecțiile alimentare sunt ușoare, dar unele pot să pună viața în pericol și chiar să fie nevoie de spitalizare. Unele infecții alimentare pot să ducă la:

  • Meningită
  • Leziuni renale
  • Sindromul hemolitic uremic (HUS), care poate provoca insuficiență renală
  • Artrită
  • Leziuni ale creierului și nervilor

În cazul unor pacienți, aceste complicații pot dura câteva săptămâni sau luni după recuperarea de la infecția alimentară. Alții însă se vor confrunta toată viața cu aceste probleme. 

Cum previi o toxiinfecție alimentară

Ca să previi o posibilă îmbolnăvire, ai grijă să speli bine alimentele, să le gătești suficient și apoi să le răcești. Mai mult, când pregătești mâncarea, atât mâinile, cât și toate suprafețele de gătit trebuie spălate frecvent cu apă și detergent de vase. Este important să speli de fiecare dată carnea crudă departe de alte alimente pe care urmează să le pregătești.

Nu doar gătirea la o temperatură corespunzătoare te ferește de o posibilă toxiinfecție alimentară, ci și refrigerarea alimentelor perisabile în decurs de două ore de la gătire și păstrarea lor la rece trebuie să fie reguli de care să ții cont. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Food Poisoning Symptoms
https://www.cdc.gov/foodsafety/symptoms.html
U.S. Department of Agriculture - Are You Sure It Wasn’t Food Poisoning?
https://www.usda.gov/media/blog/2017/08/28/are-you-sure-it-wasnt-food-poisoning
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Symptoms & Causes of Food Poisoning
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/food-poisoning/symptoms-causes


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0