Comorbidități frecvente pentru insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică în care inima nu poate pompa sângele în mod eficient pentru a satisface nevoile organismului. Aceasta a atins niveluri pandemice la nivel mondial, afectând milioane de persoane.

O caracteristică definitorie a insuficienței cardiace, în special la adulții în vârstă, este că rareori apare izolat - pacienții suferă frecvent de multiple alte boli cronice sau comorbidități alături de insuficiența cardiacă.

De fapt, peste 40% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă trăiesc cu cel puțin alte cinci afecțiuni coexistente, care împreună reprezintă până la 80% din nevoile lor de îngrijire spitalicească¹. Aceste boli suplimentare variază de la alte probleme cardiovasculare la tulburări metabolice, renale, respiratorii și de sănătate mintală, toate complicând tratamentul insuficienței cardiace.

1. Comorbidități frecvente pentru insuficiența cardiacă

a. Hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă

Hipertensiunea arterială sau tensiunea arterială crescută este una dintre cele mai prevalente comorbidități în insuficiența cardiacă și o cauză majoră care contribuie la apariția acesteia. Hipertensiunea pe termen lung obligă inima să lucreze mai mult, ceea ce duce în timp la slăbirea sau rigidizarea mușchiului cardiac și, în cele din urmă, la insuficiență cardiacă.

În multe cazuri, insuficiența cardiacă este precedată de hipertensiune, un studiu amplu a arătat că 91% dintre persoanele care dezvoltă insuficiență cardiacă au avut anterior hipertensiune. În cohortele actuale de pacienți cu insuficiență cardiacă, hipertensiunea este prezentă la aproximativ 60–70% dintre aceștia².

Gestionarea tensiunii arteriale este, așadar, o parte esențială a îngrijirii în insuficiența cardiacă. O tensiune arterială bine controlată poate încetini progresia insuficienței cardiace și poate reduce solicitarea inimii. Cu toate acestea, în insuficiența cardiacă avansată, tensiunea poate scădea prea mult, ceea ce generează alte riscuri. Medicii trebuie să echilibreze tratamentele pentru a reduce tensiunea fără a provoca amețeli sau afectarea funcției renale. În concluzie, gestionarea eficientă a hipertensiunii (prin dietă, modificări ale stilului de viață și medicamente) este crucială pentru prevenirea agravării insuficienței cardiace și îmbunătățirea prognosticului.

b. Diabetul zaharat și insuficiența cardiacă

Diabetul zaharat de tip 2 este frecvent întâlnit în rândul pacienților cu insuficiență cardiacă și contribuie la agravarea acesteia. Aproximativ o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă suferă și de diabet, iar diabetul crește semnificativ riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă (de circa 2–4 ori mai mare)³. Nivelurile ridicate de glucoză din sânge pot deteriora vasele de sânge și mușchiul cardiac (afecțiune cunoscută ca cardiomiopatie diabetică). Pacienții cu diabet și insuficiență cardiacă tind să aibă rezultate mai slabe, deoarece diabetul accelerează ateroscleroza și afectează funcția renală.

Din punct de vedere clinic, gestionarea diabetului trebuie să fie atent corelată cu tratamentul insuficienței cardiace. Unele medicamente antidiabetice pot favoriza retenția de lichide, ceea ce le face nepotrivite. În schimb, tratamentele mai noi precum inhibitorii SGLT2 au demonstrat beneficii clare în ambele afecțiuni. Abordarea integrată a celor două afecțiuni este esențială pentru reducerea spitalizărilor și creșterea șanselor de supraviețuire.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

c. Boala cronică de rinichi și insuficiența cardiacă

Boala cronică de rinichi (BCR) este o altă comorbiditate comună în insuficiența cardiacă, reflectând legătura strânsă dintre inimă și rinichi. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu insuficiența cardiacă prezintă un anumit grad de boală cronică de rinichi. Fiecare afecțiune o poate agrava pe cealaltă - o inimă slabă reduce perfuzia renală, în timp ce rinichii afectați duc la retenție de lichide și hipertensiune, crescând solicitarea inimii. Pacienții cu insuficiența cardiacă și boală cronică de rinichi au rezultate semnificativ mai slabe (risc mai mare de deces și reinternări).

Gestionarea simultană a insuficienței cardiace și a bolii cronice de rinichi este dificilă, deoarece multe medicamente pentru insuficiența cardiacă necesită ajustări sau monitorizare atentă pentru a nu deteriora rinichii. De asemenea, controlul volumului de lichide trebuie echilibrat cu grijă. O abordare comprehensivă care vizează atât inima, cât și rinichii este esențială pentru rezultate mai bune.

d. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și insuficiența cardiacă

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) coexistă frecvent cu insuficiența cardiacă. Se estimează că între 20 și 30% dintre pacienții cu insuficiența cardiacă au și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Simptomele celor două boli se suprapun - dispnee și oboseală - ceea ce le face greu de diferențiat. Combinația îngreunează tratamentul: de exemplu, unele beta-blocante folosite în insuficiența cardiacă pot agrava simptomele bolii pulmonare obstructive cronice, iar unele inhalatoare pot crește frecvența cardiacă sau retenția de lichide.

Pacienții cu ambele boli au, în general, un prognostic mai prost (risc cu 30% mai mare de spitalizare și mortalitate). Gestionarea eficientă presupune tratarea ambelor afecțiuni - ameliorarea respirației cu inhalatoare, oxigen și renunțarea la fumat, și ajustarea tratamentului pentru insuficiență cardiacă. Astfel, pacienții pot avea o capacitate mai bună de efort și o calitate a vieții crescută.

e. Anemia și insuficiența cardiacă

Anemia (număr scăzut de globule roșii) este o comorbiditate frecventă și cu impact major în insuficiența cardiacă. Aproximativ o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă sunt anemici, iar jumătate dintre ei au deficit de fier (chiar și fără anemie propriu-zisă)4. O cantitate redusă de globule roșii înseamnă un aport redus de oxigen la țesuturi, ceea ce agravează oboseala și dispneea. Anemia este asociată cu rezultate mai slabe în insuficiența cardiacă și rate mai mari de spitalizare și mortalitate.

Vestea bună este că identificarea și tratarea anemiei sau a deficitului de fier poate fi de ajutor. Suplimentele cu fier au demonstrat îmbunătățiri semnificative în capacitatea de efort. Prin urmare, tratarea anemiei a devenit o parte esențială a îngrijirii complete în insuficiența cardiacă.

f. Depresia și insuficiența cardiacă

Depresia este o comorbiditate semnificativă în insuficiența cardiacă, afectând aproximativ unul din trei pacienți. Conviețuirea cu simptomele și limitările unei boli cronice afectează sănătatea mintală, iar modificările biologice din insuficiența cardiacă pot contribui la depresie. Depresia nu este doar o stare de tristețe, ea este asociată cu spitalizări și cu un risc mare de mortalitate.
Unul dintre motive este că depresia scade aderența la tratament și implicarea pacientului. Din fericire, intervențiile psihoterapeutice sau farmacologice pot îmbunătăți calitatea vieții și pot influența pozitiv evoluția insuficienței cardiace. Sănătatea mintală trebuie inclusă în strategia generală de tratament.

g. Obezitatea și insuficiența cardiacă

Obezitatea este o comorbiditate frecventă în insuficiența cardiacă. Excesul ponderal crește riscul de insuficiența cardiacă prin agravarea hipertensiunii, diabetului și apneei de somn. Un procent mare dintre pacienții cu insuficiența cardiacă sunt supraponderali sau obezi - în unele studii, peste 80% dintre pacienții cu insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție sunt obezi .

Există un așa-numit „paradox al obezității” în insuficiența cardiacă: pacienții supraponderali par uneori să supraviețuiască mai bine decât cei subponderali. Cu toate acestea, menținerea unei greutăți sănătoase este în continuare recomandată. Dieta și exercițiile fizice pot ajuta la controlul tensiunii, glicemiei și reducerea stresului cardiac.

h. Fibrilația atrială și insuficiența cardiacă

Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac în care bătăile inimii devin neregulate și adesea rapide. Este întâlnită la până la 60% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă și poate atât să contribuie la apariția bolii, cât și să fie o consecință a acesteia. Fibrilația atrială crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral (AVC). Tratamentul include medicamente pentru controlul ritmului cardiac și anticoagulante pentru prevenirea cheagurilor. De asemenea, uneori se recurge la proceduri cum ar fi ablația cardiacă pentru restabilirea ritmului normal.

i. Boala coronariană (BC) și insuficiența cardiacă

Este una dintre principalele cauze ale insuficienței cardiace, apărând atunci când arterele care alimentează inima cu sânge sunt blocate sau îngustate. În multe cazuri, pacienții cu insuficiență cardiacă au un istoric de infarct miocardic sau angină pectorală. Tratamentul bolii coronariene poate include modificări ale stilului de viață, medicamente (cum ar fi statinele, beta-blocantele) și, în cazuri severe, proceduri precum angioplastia sau bypass-ul coronarian. Controlul bolii coronariene este vital pentru a preveni deteriorarea suplimentară a funcției cardiace.

j. Apneea de somn și insuficiența cardiacă

Această tulburare respiratorie implică întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului și afectează între 20% și 60% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă. Apneea duce la scăderea oxigenului în sânge, creșterea tensiunii arteriale și stres suplimentar asupra inimii. Mulți pacienți nu sunt conștienți că suferă de această afecțiune, iar simptomele pot include sforăit puternic, somn neodihnitor și oboseală în timpul zilei. Tratamentul cu aparate CPAP (presiune pozitivă continuă în căile aeriene) poate îmbunătăți calitatea somnului și, indirect, funcția cardiacă, reducând riscul de spitalizare și decompensare cardiacă.

k. Tulburările tiroidiene și insuficiența cardiacă

Atât hipertiroidismul (tiroida hiperactivă), cât și hipotiroidismul (tiroida hipoactivă) pot influența negativ funcționarea inimii. De exemplu, hipertiroidismul poate accelera ritmul cardiac și poate precipita episoade de fibrilație atrială, în timp ce hipotiroidismul poate contribui la retenția de lichide și la scăderea capacității de efort. Monitorizarea funcției tiroidiene este recomandată la pacienții cu insuficiență cardiacă, în special dacă există simptome sugestive.

l. Boala hepatică congestivă și insuficiența cardiacă

În formele severe de insuficiență cardiacă dreaptă, sângele se acumulează în ficat, ceea ce poate duce la hepatomegalie (ficat mărit), acumulare de lichid în abdomen (ascită) și modificări în testele funcției hepatice. Aceste complicații pot agrava prognosticul și pot necesita tratamente suplimentare pentru a reduce impactul asupra metabolismului și stării generale a pacientului. În concluzie, comorbiditățile în insuficiența cardiacă sunt diverse și pot afecta mai multe sisteme ale organismului. Evaluarea atentă și tratamentul acestor afecțiuni sunt esențiale pentru o abordare holistică a pacientului cu insuficiență cardiacă.

2. Cum poți preveni insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă poate fi prevenită în multe cazuri prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin controlul precoce al factorilor de risc. Potrivit Asociației Americane a Inimii și studiilor publicate în reviste medicale internaționale, cele mai eficiente metode de prevenție includ:

Menținerea unei tensiuni arteriale optime: Hipertensiunea este principalul factor de risc pentru dezvoltarea insuficienței cardiace. Valorile țintă sunt sub 130/80 mmHg pentru majoritatea adulților. Controlul se face prin dieta săracă în sare (cum ar fi dieta DASH), activitate fizică regulată, reducerea consumului de alcool și, la nevoie, medicație antihipertensivă.
Controlul diabetului și al greutății corporale: Excesul ponderal și diabetul cresc semnificativ riscul de insuficiență cardiacă. O dietă echilibrată, cu alimente integrale și bogate în fibre, alături de exerciții fizice regulate, poate preveni instalarea acestor afecțiuni. Cercetările arată că pierderea a 5-10% din greutatea corporală poate îmbunătăți semnificativ funcția cardiacă și reduce incidența insuficienței cardiace, mai ales la persoanele cu prediabet sau sindrom metabolic.
Evită fumatul și redu consumului de alcool: Fumatul accelerează rigidizarea arterelor și slăbește mușchiul inimii. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri preventive, cu beneficii demonstrabile asupra sănătății cardiace în doar câteva luni. De asemenea, consumul excesiv de alcool poate duce la cardiomiopatie alcoolică, o cauză frecventă de insuficiență cardiacă în rândul tinerilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Relationship between comorbidity and health outcomes in patients with heart failure: a systematic review and meta-analysis”, BMC Cardiovascular Disorders, 2023, autori: Kyoung Suk Lee, Da-In Park, Jihyang Lee, Oonjee Oh, Nayoung Kim & Gyumi Nam
https://bmccardiovascdisord.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12872-023-03527-x
2 Studiul „Addressing Comorbidities in Heart Failure: Hypertension, Atrial Fibrillation, and Diabetes”, Heart Fail Clin, 2021, autori: Aakash Bavishi, Ravi B Patel
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7479642/
3 Studiul „Trends in prevalence of comorbidities in heart failure clinical trials”, Eur J Heart Fail. 2020 Jun., autori: Muhammad Shahzeb Khan, Ayman Samman Tahhan, Muthiah Vaduganathan, Stephen J Greene, Alaaeddin Alrohaibani, Stefan D Anker, Orly Vardeny, Gregg C Fonarow, Javed Butler
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32293090/
4 Studiul „Iron Deficiency in Heart Failure: A Scientific Statement from the Heart Failure Society of America”, Journal of Cardiac Failure, 2023, autori: Craig J. Beavers, Co-Chair, Andrew P. Ambros et al.
https://onlinejcf.com/article/S1071-9164(23)00121-5/abstract

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...