Hipertensiunea creste la nivel global

Cercetările arată că numărul de persoane care suferă de hipertensiune, la nivel mondial, aproape că s-a dublat în ultimii 40 de ani. Dacă nu ești hipertensiv, e bine să previi această problemă, iar dacă ai fost diagnosticat, e bine să respecți tratamentul indicat de medic pentru a-ți scădea riscul de evenimente grave precum accidentul vascular cerebral.

Hipertensiunea reprezintă principalul factor de risc pentru accidente vasculare cerebrale și boli cardiace, care provoacă în fiecare an aproape 8,5 milioane de decese la nivel mondial, potrivit unor analize de dată recentă.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Hipertensiunea, o problemă mondială

Numărul persoanelor care suferă de tensiune arterială crescută (hipertensiune) a crescut enorm din cauza unor factori precum creșterea populației globale și a numărului persoanelor în vârstă, au mai precizat autorii studiului. Cea mai mare creștere a cazurilor de hipertensiune arterială s-a înregistrat în țările cu venituri mici și medii din Asia de Sud-Est, precum Bangladesh și Nepal și în țările africane sub-sahariene, precum Etiopia și Malawi.

Hipertensiunea rămâne o problemă serioasă și în unele țări din Insulele din Pacific și în unele state din Europa Centrală și de Est, precum România, Slovenia și Lituania. În SUA și în alte țări dezvoltate, inclusiv Australia, Canada, Germania, Japonia și Suedia, se înregistrează o scădere semnificativă a cazurilor de hipertensiune.

Un studiu a arătat și că obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de reducere a prevalenței hipertensiunii cu 25% până în 2025 este puțin probabil să fie atins fără politici eficiente care să permită locuitorilor din țările sărace să urmeze regimuri alimentare mai sănătoase, în special să reducă aportul de sare și prețurile legumelor și fructelor, precum și îmbunătățirea depistării afecțiunii și tratamentului pe baza medicamentelor de scădere a tensiunii arteriale.

Crește și numărul deceselor asociate cu hipertensiunea

Un alt studiu amplu susține că, pe măsură ce numărul persoanelor care suferă de tensiune arterială mare ori de tensiune arterială normal înaltă crește la nivel mondial, crește și numărul deceselor asociate cu această boală care omoară încet, dar sigur, pe care specialiștii o numesc „ucigașul silențios”.

O analiză internațională a aproape 9 milioane de persoane arată că incidența tensiunii arteriale crescute și a tensiunii arteriale normal înalte (prehipertensiune) a crescut vertiginos între anii 1990 și 2015. „La nivel mondial, aproximativ 900 de milioane de persoane suferă de hipertensiune arterială și aproape 3,5 miliarde de tensiune arterială normal înaltă, care nu are aceeași definiție ca hipertensiunea”, susține autorul studiului, dr. Christopher Murray. Acesta conduce Institute for Health Metrics and Evaluation (Institutul de Evaluare și

Măsurare a Sănătății) al Universității Washington din Seattle. „Hipertensiunea arterială reprezintă principala cauză de deces prematur și dizabilitate la nivel mondial”, a mai spus medicul.

Care sunt componentele tensiunii arteriale?

Tensiunea arterială este alcătuită din două componente. Primul, numit presiune sistolică, măsoară presiunea exercitată asupra pereților arteriali atunci când inima se contractă. Al doilea, presiunea diastolică, măsoară presiunea exercitată asupra pereților arteriali între două contracții ale inimii. Tensiunea arterială se exprimă în milimetri coloană de mercur (mm Hg).

Și tensiunea arterială sistolică care se încadrează în limitele considerate normale, mai mică de 120/80 mm Hg, potrivit Asociației Americane a Inimii, poate crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Tensiunea arterială sistolică între 110 și 115 mm Hg a fost considerată ridicată, iar cea mai mare sau egală cu 140 mm Hg a fost considerată tensiune arterială crescută.

Care este definiția hipertensiunii?

Potrivit co-autorului studiului, dr. Gregory Roth, cercetătorii au ales să analizeze tensiunile arteriale între 110 și 115 mm Hg, cu mult sub cele ce definesc tensiunea arterială crescută, pentru că de la aceste valori apare riscul de hipertensiune. „Definiția hipertensiunii este presiunea sistolică mai mare de 140 mm Hg. Cu toate acestea, există dovezi potrivit cărora riscul de tensiune arterială normal înaltă apare după 115 mm Hg”, spune Roth, profesor asistent de cardiologie la Universitatea Washington din Seattle.

În schimb, nu există dovezi care să sugereze că persoanele cu tensiunea arterială între 115 și 140 mm Hg ar trebui să ia medicamente pentru scăderea acesteia. Există alte modalități pentru a controla tensiunea arterială, inclusiv alegerile sănătoase în materie de stil de viață și menținerea unei greutăți normale, spune dr. Roth.

Ce factori influențează tensiunea arterială?

Dr. Murray a precizat că unii dintre factorii care conduc la creșterea hipertensiunii la nivel mondial sunt regimurile alimentare nesănătoase și obezitatea. În plus, în țările dezvoltate, oamenii trăiesc în orașe și fac mult mai puțin sport. De asemenea, populația globului este îmbătrânită, iar tensiunea arterială crește deseori odată cu vârsta, a mai explicat medicul. „Hipertensiunea afectează un număr considerabil de persoane, aflat în continuă creștere. Și totuși, prevenția este eficientă prin schimbarea stilului de viață și prin terapii medicale de diverse tipuri care contribuie la gestionarea tensiunii arteriale”, a spus acesta.

Este posibil ca numărul persoanelor cu tensiune sistolică între 110 și 115 mm Hg să continue să crească, au mai adăugat autorii studiului.

Un specialist în cardiologie a subliniat faptul că nu se trece de la o zi la alta de la tensiune arterială normală la hipertensiune. „În general, se crede că există un prag între tensiunea arterială normală și hipertensiune, dar nu este adevărat”, susține dr. Mark Creager.

Acesta conduce Heart and Vascular Center (Centrul Cardiologic și Vascular) al Centrului Medical Dartmouth-Hitchcock din Lebanon, SUA. „Există o creștere graduală a riscurilor asociate cu tensiunea arterială care începe de la o valoare cu mult sub 140 mm Hg. Chiar și persoanele cu tensiunea arterială mai mică decât 140 mm Hg trebuie să țină cont de riscurile crescute”, a explicat dr. Creager.

Pentru această analiză, cercetătorii au revizuit 844 de studii din 154 de țări. Studiile au fost publicate între 1980 și 2015 și au inclus aproape 8,7 milioane de persoane. Pe parcursul acestei perioade, rata anuală a mortalității a crescut de la 136 la 145 pentru fiecare 100.000 de persoane care aveau presiunea sistolică între cel puțin 110 și 115 mm Hg.

Cercetătorii au descoperit că în rândul persoanelor cu presiune sistolică mai mare sau egală cu 140 mm Hg, rata anuală a mortalității a crescut de la 98 la 106 pentru fiecare 100.000 de persoane. Majoritatea deceselor asociate cu hipertensiunea arterială au fost provocate de boli cardiace (5 milioane), hemoragii cerebrale (2 milioane) și accident vascular cerebral (1,5 milioane). Potrivit studiului, cinci țări, respectiv SUA, China, India, Indonezia și Rusia, au raportat peste 50% dintre cazurile de tensiune arterială normal înaltă și hipertensiune.

Ce este hipertensiunea, mai precis?

Hipertensiunea este un alt nume pentru tensiunea arterială crescută. Aceasta poate duce la complicații grave și crește riscul de boli de inimă, de accident vascular cerebral și de deces. Tensiunea (sau presiunea sângelui) este forța exercitată de sânge asupra pereților vaselor noastre de sânge. Presiunea depinde de munca depusă de inimă și de rezistența vaselor de sânge.

Ghidurile medicale definesc hipertensiunea ca fiind tensiunea arterială mai mare de 130/80 milimetri coloană de mercur (mm Hg), potrivit recomandărilor emise de Asociația Americană a Inimii (AHA).

Cauzele hipertensiunii arteriale sunt variate

Cauzele hipertensiunii rămân uneori necunoscute. În jur de 1 din 20 de cazuri de hipertensiune arterială este efectul unei afecțiuni sau al unor medicamente. Boala cronică renală este o cauză frecventă a hipertensiunii arteriale, deoarece rinichii nu filtrează și nu elimină lichidele, iar excesul de lichid duce la hipertensiune.

Factorii de risc în hipertensiune

Există un număr mare de factori care cresc riscul ca o persoană să aibă hipertensiune arterială:

Vârsta - hipertensiunea este mai întâlnită la persoanele de peste 60 de ani.
Etnia - unele grupuri etnice sunt mai predispuse să aibă un diagnostic de hipertensiune.
Greutatea și conformația - faptul că o persoană este obeză sau supraponderală este un factor de risc esențial.
Consumul de alcool și fumatul - marile cantități de alcool consumate pot crește tensiunea arterială a unei persoane, la fel cum și fumatul crește tensiunea.
Genul - riscul de-a lungul vieții este același pentru bărbați și femei, însă trebuie să reținem că bărbații sunt mai predispuși la hipertensiune arterială de la o vârstă mai mică, iar femeile mai mult după menopauză.
Afecțiunile preexistente - o boală cardiovasculară, diabetul, boala cronică renală și valorile mari ale colesterolului pot duce la hipertensiune, mai ales pe măsură ce persoana înaintează în vârstă.

Alți factori care contribuie la hipertensiune:

inactivitatea fizică
alimentația bogată în sare, asociată cu grăsimi nesănătoase și produse ultra procesate
dieta săracă în potasiu
consumul mare de alcool și fumatul
anumite afecțiuni și medicamente
un istoric familial de hipertensiune
stresul din viața de zi cu zi, care nu este ținut sub control.

Cum îți scazi riscul de hipertensiune?

Mănâncă mai multe fructe, legume, cereale integrale, alimente cu conținut scăzut de grăsimi saturate și colesterol, și limitează consumul de sare și de alimente foarte procesate (mezeluri, cărnuri grase, dulciuri cu zahăr, produse de patiserie și fast food). Dieta DASH este una potrivită pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale.
Fii activ fizic: exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și la menținerea unei greutăți corporale potrivite.
Limitează consumul de alcool la cel mult un pahar pe zi sau mai puțin, în funcție și de recomandările medicului.
Încearcă tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă, sau alte activități plăcute care te pot ajuta să gestionezi stresul în mod eficient (plimbări, drumeții, dans, yoga).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
WHO - Hypertension
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension
Pub Med - Global epidemiology, health burden and effective interventions for elevated blood pressure and hypertension
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34050340/
Studiul „Global epidemiology, health burden and effective interventions for elevated blood pressure and hypertension”, apărut în Nat Rev Cardiol. 2021 Nov;18(11):785-802. doi: 10.1038/s41569-021-00559-8. Epub 2021 May 28, autori: Bin Zhou et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...