Tipurile de colesterol si lipoproteine: ce trebuie sa stii

Colesterolul este o substanță produsă și reglată de ficat, esențială pentru funcțiile importante ale corpului, cum ar fi producerea de hormoni, membrane celulare și anumite vitamine.

În cazul multor pacienți, problemele apar atunci când consumă prea multe alimente care conțin colesterol și grăsimi saturate (cum ar fi carnea roșie și produsele lactate integrale) care, în timp, cresc cantitatea totală de colesterol din organism.

Acesta începe să circule în fluxul sangvin, acumulându-se pe pereții arterelor și formând astfel placa de aterom. Această acumulare, care poartă numele de ateroscleroză, poate provoca îngustarea vaselor de sânge, crescând riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral, printre altele.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De ce avem nevoie de colesterol?

Colesterolul este o moleculă organică fără de care oamenii nu pot trăi. El se găsește în membrana fiecărei celule din corp, ajutând la reglarea fluidității și structurii. De asemenea, colesterolul este folosit pentru a se produce hormoni steroizi, precum testosteronul, cortizolul, estrogenii și o formă activă de vitamina D.

Colesterolul, spun oamenii de știință, este atât de important încât corpul uman a dezvoltat multe mecanisme incredibil de complexe pentru a se asigura că fiecare dintre noi are întotdeauna suficient colesterol.

Cea mai mare parte a colesterolului din corpul nostru este, de fapt, produs de propriile celule, iar fiecare celulă din corp poate să producă colesterol. Însă și atunci când mâncăm anumite alimente, introducem în corp o cantitate suplimentară de colesterol.

Când vorbim despre „colesterol" în ceea ce privește sănătatea inimii, nu ne referim la colesterolul în sine, ci ne referim la structurile care transportă prin corp colesterolul, numite lipoproteine.

Deoarece colesterolul este solubil în grăsimi, el nu poate circula singur prin fluxul sangvin, pentru că este precum o picătură de ulei într-un pahar cu apă: pur și simplu nu se amestecă.

Din acest motiv, colesterolul este transportat de lipoproteine în sângele nostru, iar acestea funcționează ca niște vehicule ce transportă colesterolul. Lipoproteinele, de asemenea, transportă sau au cu ele și alte molecule, cum ar fi trigliceridele (grăsimile), fosfolipidele și vitaminele care sunt solubile în grăsimi.

Există mai multe tipuri de lipoproteine, dar două dintre cele mai importante sunt numite LDL (lipoproteine cu densitate mica/scăzută) și HDL (lipoproteine cu densitate mare/ridicată).

Citeste si Ce trebuie sa stii despre colesterol

Lipoproteine cu densitate joasă (LDL) sau colesterol „rău"

Atunci când prea mult colesterol LDL circulă în sânge, el se poate acumula sau depune treptat în pereții interiori ai arterelor care alimentează inima și creierul și, împreună cu alte substanțe, se poate forma placa (sau ateromul), un depozit gros, greu, care poate îngusta arterele și care le poate face mai puțin flexibile. Această condiție este cunoscută sub numele de ateroscleroză.

Pe măsură ce artera se îngustează și se întărește, mai puțin sânge poate să circule prin ea și astfel se ajunge la ischemie, care e cauzată de o lipsă de substanțe nutritive necesare.

În cazul în care există un cheag de sânge (tromb) sau alte forme de blocaj într-o arteră îngustată, atunci se poate produce un eveniment precum infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral.

Nivelurile ridicate de colesterol din lipoproteine cu densitate joasă (LDL) de obicei nu provoacă simptome. De aceea, mulți dintre pacienți nu știu că au colesterol LDL până când nu fac un test de sânge în timpul unei vizite de rutină.

În cazul în care ai un nivel foarte ridicat de lipoproteine cu densitate joasă (LDL), este posibil să observi următoarele semne:

Umflături mari pe piele, în special pe coate, articulații, genunchi, mâini, glezne sau fese
Inele alb-cenușii (arcus corneean) care apar în jurul corneei

Aceste semne se dezvoltă mai ales la persoanele care au colesterolul foarte mare.

Colesterolul ridicat din sânge nediagnosticat sau netratat poate duce la probleme grave, cum ar fi atac de cord și accident vascular cerebral, de aceea este necesar să-ți faci regulat analize de sânge.

Lipoproteine de înaltă densitate (HDL) sau colesterol „bun"

Aproximativ un sfert până la o treime din activitatea colesterolului din sânge este efectuată de HDL.

Colesterolul HDL este cunoscut sub numele de colesterol „bun", deoarece un nivel ridicat de HDL pare să protejeze împotriva atacului de cord. Nivelurile scăzute de colesterol HDL (sub 40 mg/dl) cresc riscul de boli de inimă. HDL tinde să transporte colesterolul departe de artere și înapoi la ficat, unde este eliminat din organism.

Unii experți cred că HDL elimină excesul de colesterol din placa din artere și contribuie la încetinirea acumulării acesteia.

Trigliceridele sau grăsimile din sânge

Triglicerida este o formă de grăsime pe care organismul o folosește pentru energie. Trigliceridele crescute pot fi din cauza excesului ponderal (obezității), lipsa activității fizice, fumatului, consumului excesiv de alcool și din cauza unei diete foarte bogate în carbohidrați (60 % din totalul de calorii sau mai mult). De multe ori, persoanele cu diabet au trigliceride crescute în cazul în care nivelul lor de glucoză (zahăr) din sânge nu este bine controlat.

Persoanele cu trigliceride ridicate au, adesea, un nivel ridicat de colesterol total, inclusiv un nivel ridicat de colesterol LDL („rău"), precum și un nivel scăzut de colesterol HDL („bun").

Combinația dintre niveluri ridicate de trigliceride cu niveluri scăzute de HDL și/sau niveluri ridicate de colesterol LDL poate crește riscul de probleme de sănătate, cum ar fi atacul de cord.

Lipoproteina (a)

Lp (a) este o variație genetică de colesterol LDL („rău"). Un nivel ridicat de Lp (a) este un factor important de risc pentru dezvoltarea prematură a depozitelor de grăsime în artere. Lp (a), o subclasă de lipoproteine, nu este pe deplin înțeleasă, dar ea poate interacționa cu substanțele care se găsesc în pereții arterelor și contribuie la acumularea de depozite grase.

O valoare crescută a Lp (a) în sânge este un factor de risc pentru boala coronariană, boli cerebrovasculare, ateroscleroză, tromboză, accident vascular cerebral. Dacă nivelul de Lp (a) este ridicat, tratamentul trebuie inițiat cu scopul de a aduce nivelul acesteia sub 50 mg/dl.

Ce este panoul de lipoproteine (lipide)

Un panou de lipoproteine, numit și panou lipidic sau profil lipidic, măsoară nivelurile de colesterol LDL și HDL și trigliceridele din sânge. Nivelurile de colesterol și trigliceride care sunt mai mari decât cele normale pot semnala un risc mai mare de boală coronariană.

Un panou de lipoproteine oferă următoarele tipuri de informații:

Colesterol total. Acest număr se bazează pe LDL, HDL și 20% dintre nivelurile de trigliceride.
Colesterolul LDL („rău”) este principala sursă de acumulare de colesterol și blocaje în artere
Colesterolul HDL („bun”) ajută la scăderea blocajelor de colesterol din artere
Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime din sânge, așa cum am menționat mai sus

Profilul lipidic oferă informații și despre colesterolul non-HDL, o valoare derivată care se obține prin scăderea HDL din colesterolul total. Colesterolul non-HDL include colesterolul LDL, precum și colesterolul mai puțin cunoscut care poate provoca ateroscleroză. Unii cercetători cred că acesta poate fi un indicator al riscului pe care îl ai de a dezvolta boli de inimă.

Testul pentru colesterolul non-HDL nu face de obicei parte din screeningul pentru colesterolul total. Însă dacă știi că suferi de hipertensiune arterială, diabet sau că ai alți factori de risc pentru boli de inimă, riscul de a suferi un atac de cord sunt mai mari decât în mod normal. În aceste cazuri, medicul dumneavoastră îți poate calcula și colesterolul non-HDL.

De asemenea, panourile lipidice de rutină nu măsoară lipoproteina (a), dar unii medici recomandă teste pentru aceasta, deoarece nivelurile ridicate pot provoca ateroscleroză. Lipoproteina (a) este determinată de factori genetici, nu de dietă.

Scopul unui profil lipidic sănătos este de a avea niveluri non-HDL sub 130 de miligrame (mg) per decilitru (dL) și un HDL de cel puțin 40 mg/dl pentru bărbați și 50 mg/dl pentru femei.

Când ar trebui să-ți faci profilul lipidic

În cazul persoanelor sănătoase, cât de des ar trebui să facă un panou lipidic depinde de vârsta pe care o au, de factorii de risc și antecedentele familiale de colesterol crescut în sânge sau boli cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza, atacul de cord sau accidentul vascular cerebral.

Până la vârsta de 19 ani: Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, copiilor ar trebui să li se verifice colesterolul dacă au între 9 și 11 ani (din cauza epidemiei de obezitate în creștere) și din nou la 17 ani (deoarece pubertatea poate afecta nivelul colesterolului). Screening-ul poate fi efectuat încă de la vârsta de 2 ani dacă există antecedente familiale de colesterol crescut în sânge, atac de cord sau accident vascular cerebral.
Între 20 și 65 de ani: adulții mai tineri ar trebui să fie examinați la fiecare 5 ani. Bărbații cu vârsta cuprinsă între 45 și 65 de ani și femeile cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani ar trebui să fie testați cel puțin o dată la 2 ani.
Peste 65 de ani: adulții în vârstă ar trebui să fie testați în fiecare an.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - LDL and HDL Cholesterol and Triglycerides
https://www.cdc.gov/cholesterol/ldl_hdl.htm
National Heart, Lung and Blood Institute - Diagnosis
https://www.nhlbi.nih.gov/health/blood-cholesterol/diagnosis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...